Odata descoperit, Brasovul devine unul dintre capitolele preferate de pe agenda sentimentala a oricarui turist. Asezat la poalele Timpei, blazonul natural al orasului, Brasovul isi ademeneste vizitatorii pe strazile sale, mai noi sau mai vechi, conducindu-i in labirintul istoriei burgului medieval de odinioara sau narindu-i alert fragmente din existenta sa prezenta.
Daca ar fi sa ne conformam opiniei potrivit careia renumele sau unicitatea unui loc este data de un eveniment, un monument sau, gratie hazardului, peisajului in care acel oras s-a incapatinat sa se aseze, am gasi, cu siguranta, multe elemente din fiecare categorie care sa pledeze cauza unicitatii Brasovului. Atit de multe incit, la un moment dat, ne-am intreba prin ce se deosebeste acest oras de altele care, la rindu-le, ne propun pitorescul, o data istorica sau o linie arhitectonica spre a-i retine numele. Brasovul este mai generos in noncorfomismul lui. El atrage si prinde turistul intr-o indepartata si neverosimila lume-legenda, depanata de bastioanele si turnurile, albe sau negre, bisericile si catedralele, cladirile din centrul sau vechi. Cu toate acestea, orasul nu il tine captiv, ci ii poate oricind redeschide, cu un gest frivol, fereastra spre o terasa plina de verva. Insa, ceea ce face o asezare singulara nu da intotdeauna seama de identitatea sau “personalitatea” ei – cum am fi, de obicei, tentati sa o intelegem, sub presiunea short-cut-urilor care ne asalteaza imaginatia. In fiecare oras exista un punct sau mai bine spus un nod, care poate dezlega enigma acestuia, desenind o harta pe care o putem urma in periplul nostru sau, atunci cind timpul nu ne da voie, indicindu-ne locul privilegiat din care o putem privi in intregul ei.
Centrul se deschide…
Ceea ce deosebeste, in ochii unui cunoscator intr-ale calatoriilor, un oras vechi, precum Brasovul, de un oras tinar poate fi durata doar in extremis si in mod superficial. Pentru un turist cel mai mult conteaza fapul ca un oras cu o istorie mai veche de citeva sute de ani se descopera dupa reguli diferite si, in acelasi timp, sigure. Centrul unui vechi burg medieval nu este ales intimplator, in urma unor sistematizari sau a capriciilor unui arhitect-sef: el se afirma si se dezvolta organic, anticipeaza si respinge, de-a lungul veacurilor, “atacurile” spatiilor care incearca sa ii confiste privilegiul, devenind, astfel, centrul indiscutabil al orasului.
Tocmai de aceea, atunci cind intrebi vizitatorul Brasovului care este lucrul care il atrage cel mai mult, ar numi, cu siguranta, centrul vechi al orasului, mai exact Piata Sfatului, unde isi au radacini fibrele medievale ale asezarii. Loc de “sfat”, nu doar pentru batrini, precum odinioara, ci, poate, mai ales, pentru tineri, Piata Sfatului este spatiul public in jurul caruia Brasovul si-a ridicat, in timp, casele, bisericile si, bineinteles, turnurile si zidurile de aparare. Casa Sfatului, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Brasovului, domina piata cu acelasi nume, atestind indelungata traditie urbana a asezarii. Initial, pe locul edificiului se afla un turn de obsevatie, caruia i s-au adaugat, incepind cu secolul al XV-lea, compartimentele cladirii propriu-zise, a caror construire a fost sustinuta financiar de puternicile bresle brasovene. De-a lungul timpului, Casa Sfatului a indelpinit diferite functii administrative, ea gazduind sedintele Sfatului, dar si locul in care se desfasurau procesele. Din anul 1950, aici a fost inaugurata o sectiune a muzeului judetean de istorie, oferindu-i turistului ocazia de a afla mai multe despre cultura, civilizatia si istoria orasului.
Edificiul aflat in partea de sud-vest a pietei are darul de a da viata acestor detalii, completind imaginea centrului vechi cu inca o piesa importanta. Biserica Neagra, a carei constructie a inceput in secolul al XIV-lea si s-a finalizat in 1477, este un reprezentant remarcabil al goticului in Romania, impresionind prin dimensiunile si verticalitatea executiei. Destinul bisericii este strins legat nu doar de daruirea ctitorilor si de spiritul celor care au slujit-o, ci si de evenimente mai putin fericite, precum incendiul din 1698, care i-a dat si numele sub care este cunoscuta. Interiorul adaposteste piesa ce da Bisericii Negre nota grava si unica, orga, construita la sfirsitul secolului al XIX-lea de mesterul berlinez Pucholz, care atrage, inevitabil, turistul pasionat de muzica religioasa.
De-a lungul si dincolo de portile Citadelei
Nu departe de biserica, se afla doua constructii definitorii pentru perioada medievala a Brasovului. Continuind drumul spre sud-vest, calatorul intilneste mai intii, una dintre portile recente, ridicate la inceputul secolului al XIX-lea si avind scopul de a facilita accesul in vechiul centru al orasului. Este vorba de Poarta Schei, contemporana cu Poarta Tirgul Cailor si Poarta Vamii, cea noua, a fost conceputa in stil clasic si are trei intrari – una mare, centrala, si doua mici, pentru uz pietonal. A fost construita, in secolul al XVI-lea, Poarta Ecaterinei, al carei principal rol era cel defensiv. Marturie sta turnul in plan patrat, cu guri de tragere, prevazut, odinioara, si cu un pod mobil, dar si nenumaratele documente care atesta aici existenta unui depozit de praf de pusca si proiectile.
La sud-vest de Poarta Ecaterinei se afla o fortificatie impunatoare, ridicata de breasla tesatorilor in secolele al XV-lea si al XVI-lea si care avea misiunea de a apara extremitatea sudica a citadelei. Bastionul tesatorilor, avind o suprafata de peste 1.500 mp, guri de tragere pe toate nivelurile si trei turnuri, dintre care doua de observatie, era si locul de intrunire si instruire a membrilor breslei, dar si de depozitare a arhivei acesteia. Cei pe care pasii ii poarta pina aici nu ar trebui sa piarda ocazia de a vizita muzeul pe care bastionul il gazduieste incepind cu anul 1950. Deloc intimplator, expozitia se concentreaza asupra fortificatiilor din Brasov si Tara Birsei, incepind cu cetatile dacice si romane.
Sint multe motive pentru care merita sa te aventurezi dincolo de portile vechii citadele, dar cel mai la indemina este Biserica Ortodoxa Sfintul Nicolae, la care se ajunge mergind spre sud-est, pe strada Lacea, iar apoi Retezat. Construita pe locul unei vechi biserici de lemn, datind, probabil, din secolul al XIII-lea, asezamintul a fost ctitorit si extins cu sprijinul domnilor valahi Vlad Calugarul, Neagoe Basarab si Petru Cercel. De-a lungul timpului, biserica a fost slujita de preoti care si-au adus o contributie importanta la transmiterea cuvintului scris, realizind copii si traduceri de carte religioasa si laica, deopotriva.
Periplul in afara Citadelei vechi ar mai trebui sa includa cel putin o destinatie, Cetatuia, de pe dealul cu acelasi nume. Plimbarea spre nord, unde este localizata aceasta, este un bun prilej de a parcurge, pe la poalele Dealului Warte, Strada Dupa Ziduri. De aici puteti admira, fugar, Turnul Negru si Turnul Alb, ambele construite in secolul al XV-lea, in afara perimetrului initial al Citadelei. Cetatuia era un alt punct defensiv al orasului, aflat dincolo de portile orasului. Ridicat in secolul al XVI-lea, pe amplasamentul unei fortificatii din piatra si lemn distruse cu un veac inainte, a adapostit pentru o vreme garnizoana armatei austriece, care infringe revolta brasovenilor impotriva stapinirii habsburgice.
O vedere panoramica
O fugara descoperire a Brasovului nu se poate incheia decit cu dorinta de a pastra iluzia ca ti-ai facut o imagine de ansamblu a ceea ce reprezinta acest oras; o iluzie care are doar rolul de a tine adormita curiozitatea pina la o viitoare revedere. Poate ca locul cel mai potrivit pentru a intra in posesia unei fotografii daca nu complete, cel putin incintatoare, a orasului Brasov este Dealul Tampa, unde se poate urca fie la pas, fie cu telecabina. De aici puteti admira centrul vechi in toata splendoarea lui, Piata Sfatului cu Biserica Neagra, turnurile de pe Dealul Warte, Parcul Central si Cetatuia. Tot aici, daca periplul v-a accelerat bataile inimii, va puteti trage sufletul, facindu-va planul pentru o vacanta de iarna la Poiana Brasov, aflata la doar 13 km de orasul Brasov.
Institutii de cultura
Muzeul de istorie Brasov
Este alcatuit din trei expozitii cu caracter permanent, aflate in locatii diferite. Sectiunea “Brasov – istorie, cultura si civilizatie” este gazduita de Casa Sfatului, cladire datind din secolul al XV-lea, si expune unelte, arme, podoabe, mobilier si produse mestesugaresti. In Bastionul Tesatorilor este organizata sectiunea “Cetatea Brasovului si fortificatiile din Tara Birsei”, care ii ofera turistului informatii (harti, planuri) referitoare la cetatile medievale din judetul Brasov. In Turnul Negru, monument arhitectonic medieval amplasat pe Dealul Straja, turistii pot admira o colectie de “Arme albe si de foc”.
Casa Sfatului. Adresa: Piata Sfatului nr. 30; Program: marti – duminica, 10:00 – 18:00
Bastionul Tesatorilor. Adresa: strada George Cosbuc nr. 9; Program: marti – duminica, 10:00 – 18:00
Turnul Negru. Adresa: Aleea Dupa Ziduri; Program: marti – duminica, 10:00 – 18:00
Muzeul “Casa Muresenilor”
Este infiintat in anul 1968, gratie donatiei facute de urmasii familiei Muresanu, si este consacrat memoriei celor mai de seama reprezentanti ai acestui nume. Cuprinde colectii valoroase de mobilier, pictura, sculptura si o arhiva de peste 25.000 de documente, dintre care se remarca cele referitoare la istoria imnului national, compus de Alexandru Muresanu.
Adresa: Piata Sfatului nr. 25
Program: marti – vineri, 9:00 – 17:00; simbata – duminica: 10:00 – 17:00.
Muzeul etnografic Brasov
Prin exponatele sale, muzeul reconstituie imaginea lumii rurale dintre secolele al XVIII-lea si XX, punind accent pe viata cotidiana si pe mentalitatea acestora, ilustrind, in acelasi timp, influentele culturale interetnice dintre romani, sasi si maghiari. In orasul Brasov turistii pot vizita doua dintre cele patru sectiuni ale muzeului, si anume: Patrimoniul Textil si Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului Medieval.
Adresa: Bulevardul Eroilor nr. 21A
Program: marti – duminica, 9:00 – 18:00
Muzeul Primei Scoli Romanesti
Este gazduit intr-o cladire care dateaza din secolul al XVIII-lea, amplasata pe locul unde a fiintat prima scoala romaneasca din Transilvania. Exponatele ilustreaza activitatea dascalilor acestei scoli si continuitatea legaturilor culturale dintre romanii din cele trei provincii ale tarii.
Adresa: Piata Unirii nr. 2
Program: marti – duminica, 9:00 – 17:00
Opera Brasov
Infiintata la inceputul deceniului al saselea al secolului trecut, Opera a devenit un reper important in viata culturala brasoveana, aici fiind montate peste 100 de titluri de opere, operete si muzicaluri. La renumele acestei institutii de cultura a contribuit si numele unor solisti celebri care au evoluat pe aceasta scena, dintre care il amintim de Ludovic Spiess.
Adresa: Strada Bisericii Romane nr. 51
Teatrul “Sica Alexandrescu”
“Teatrul de Stat” a luat nastere in 1946, titulatura acestuia fiind schimbata in 1968 in “Teatrul Dramatic” de catre Sica Alexandrescu, director al institutiei la acea vreme. In prezent, teatrul poarta numele marelui regizor si ofera spectatorilor aproximativ opt premiere pe an.
Adresa: Piata Teatrului nr. 1
Scurt istoric al Brasovului
1234: Din acest an dateaza prima atestare documentara a Brasovului (Kronstadt in germana), sub numele Corona.
Secolul al XIV-lea: Incepind cu a doua jumatate a acestui veac, Brasovul primeste importante privilegii comerciale de la domnitorii transilvaneni si valahi, fapt care va contribui decisiv la dezvoltarea economica si mestesugareasca a cetatii.
1421: Invazia armatelor turcesti, care produc pagube considerabile orasului. In deceniile urmatoare, Iancu de Hunedoara sustine financiar intarirea fortificatiilor cetatii, formate din bastioane, porti intarite si turnuri exterioare de observatie.
1477: Se finalizeaza constructia Bisericii Negre, unul dintre simbolurile orasului Brasov.
Secolul al XVI-lea: Brasovul devine un important centru cultural, prin contributia umanistului Honterus, care infiinteaza o biblioteca si un gimnaziu, si a diaconului Coresi, care tipareste carti religioase romanesti.
1689: Un incendiu pustiitor afecteaza toate cladirile din cetate, care sunt reconstruite in stiluri arhitecturale contemporane. In urma acestui incident, biserica parohiala, incendiata, primeste denumirea de “Biserica Neagra”.
1838: La Brasov vad lumina tiparului “Gazeta de Transilvania” si “Foaie pentru minte, inima si literatura”.
Secolul al XIX-lea: In a doua jumatate a acestui secol, Brasovul trece prin lucrari urbanistice complexe, menite sa raspunda cerintelor unei vieti citadine moderne. Acestea insa impun demolarea centurii fortificate a orasului.
1950: Timp de un deceniu orasul primeste numele “Stalin”.
1987: La 15 noiembrie are loc revolta muncitorilor brasoveni impotriva regimului comunist.
In prezent, Brasovul este una dintre cele mai importante destinatii turistice romanesti, atragind, in fiecare an, turistii iubitori ai arhitecturii medievale si ai sporturilor iernii, deopotriva.
Text: Cristian Lupu
