Miercurea Ciuc - Povestea merge mai departe
Articol
Cu cateva secole in urma, in fiecare zi de miercuri, in micul orasel din Depresiunea Ciucului lumea se pregatea de targ. Micile strazi ale secuilor deveneau neincapatoare de multimea gatita in straie de sarbatoare, de copiii rosii in obraz, de femeile cu cosite lungi si impletite si de barbatii cu palarii si veste negre si camasi albe cusute cu ata rosie de borangic. In piata cetatii, cizmarii isi lustruiau botinele, sculptorii se mandreau cu dantelariile pe lemn, iar tesatorii si olarii se intreceau in cucerirea cumparatorilor.

Targul de miercuri a dat numele oraselului, iar intreaga istorie a acestor taramuri s-a impletit in jurul rodului muncii locuitorilor „orasului de campie“ (denumirea orasului Miercurea Ciuc, in primul document care atesta existenta asezarii, eliberat de regina Izabella). Miercurea Ciuc s-a format in vecinatatea localitatilor Sumuleu, Toplita-Ciuc si Jigodin, devenind unul din cele mai importante scaune secuiesti. Aici se tineau sfaturile generale ale scaunului si se oranduiau toate cele necesare pentru linistea granitelor si bunastarea locuitorilor. Un document ce dateaza din 1643 arata ca in Miercurea Ciuc existau 44 de capi de familie si aproximativ 100 de persoane. Prima comunitate profesionala si ultima a fost breasla cizmarilor, iar calatorii care au strabatut aceste taramuri spuneau despre Miercurea Ciuc „ca imprejurimile orasului si ale Targului Secuiesc (acum oras din judetul Covasna) sunt minunate“ (Petfi Sandor, poetul revolutiei de la 1849). Avansarea localitatii in anul 1876 la rangul de sediu al Judetului Ciuc a facut ca in aceasta regiune sa se stabileasca numerosi intelectuali. Acest lucru este atestat de numeroasele institutii de invatamant din oras (Liceul „Marton Aron“, Liceul de limba romana „Octavian Goga“, Gimnaziul de Fete, actuala Scoala Generala „Petfi Sandor“).
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona