Salbaticia Retezatului Mare
Articol
Acest spectacol grandios pe care ni-l infatiseaza astazi masivul Retezat a fost desavirsit de-a lungul timpului de puternicele efecte ale dezagregarii granitului. La desavirsirea acestui impresionant proces natural a contribuit intr-o mare masura climatul aspru al masivului central, cu zonele lui de mare altitudine cuprinse in mijlocul unui domeniu alpin care se intinde pe mai multe mii de kilometri patrati, cu nopti foarte reci alternind cu zile calduroase, puternic insorite sau cu ierni prelungite pe mai bine de opt luni pe an.
Piscuri odinioara semete au fost schimbate in uriase ingramadeli de bolovani, iar crestele falnice au fost transformate in custuri ruinate si zdrentuite. Pravalite pe fundul caldarilor, aceste darimaturi de proportii superioare celor din Paring sau din muntii Rodnei s-au ingramadit intr-un labirint de stinci taiate cu o uimitoare regularitate in prisme de zeci de metri cubi, zeci de mii de kilograme de granit, alcatuind ceea ce vedem azi in Fundul Bucurei, in Fundul Galesului, in pustiul de piatra de la "Borzii Vineti" sau in caldarea superioara a Gemenilor.
Printre rarele frumuseti care au ramas de pe urma ghetarilor uriasi de odinioara, este si "complexul Bucura", care sintetizeaza tot ceea ce intilnim mai coplesitor in Retezat, ca si in tot lantul carpatic: o aglomerare de lacuri, caldari, piscuri, creste si vai glaciare create sub actiunea indelungata a unui imens cimp de gheata care acoperea valea salbatica a Bucurei, prelungindu-se apoi pe firul vaii in jos, pina hat!, departe pe ulucul Lapusnicului, dupa ce modelase amfiteatrul de mari proportii din caldarea superioara. Este impresionanta imaginea de ansamblu a acestui complex alpin: o cununa de custuri si piscuri, in mijlocul careia se oglindesc spre cer lacuri intinse si numeroase, asezate pe treptele unor frumoase caldari de ghetari spinzurate la mari inaltimi sau ascunse in pilnii pline de grohotis. Tabloul este completat cu doua din vestitele "porti" ale Retezatului, pe unde se poate trece, cu destula greutate, de pe un versant pe altul: Curmatura Bucurei, frinturi dintr-un oval perfect, prinsa intre piscurile Bucurei si Pelegii, precum si Poarta Bucurei, nemaipomenita spartura in creasta ruinata care uneste piscurile Bucurei si Judelui, impodobita cu nenumarate tarcuri si turnulete fanteziste, sapate in granit.
Si in mijlocul acestui univers alpin sta Bucura - cel mai intins lac glaciar din Carpati. Oricum, in ceea ce priveste multimea si volumul marilor lacuri ale Retezatului, se constata ca acestea pot fi analizate ca fiind imense rezervoare de apa, prin cantitatea totala de aproape sase milioane metri cubi pe care o insumeaza si cu care asigura un debit constant si permanent intregii retele de torenti alpini care brazdeaza masivul.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona