SARMIZEGETUSA REGIA
Articol
Grandioasa capitala a statului dac, ridicata cam la jumatatea secolului I i.H., cuprindea in aria sa cetatea, zona sacra si asezarea civila.
Referitor la cetatea Sarmizegetusei putem afirma ca zidurile ei, ridicate in tehnica obisnuita - „murus Dacicus“ - inconjurau un mamelon cu cota de
1000 m, respectand configuratia terenului. Dupa cucerire, romanii reamenajeaza cetatea, marindu-i suprafata, nerespectand nici traseul, dar nici tehnica de constructie a zidurilor acesteia. La 100 m est de cetate, pe doua terase, se gaseste zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termina intr-o piateta. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de tip rectangular si circular. Cele mai valoroase, dar si atractive, sunt cele doua sactuare rotunde. In vecinatatea sanctuarului rotund, pe aceeasi terasa, se afla o platforma circulara, formata din zece lespezi asezate in cerc, simbolizand Soarele. Intreaga suprafata a terasei imediat superioare celei cu sanctuare este ocupata de grandiosul templu cu coloane.
Asezarea civila, formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe zeci de terase, constituind cea mai mare locuire dacica compacta cunoscuta.
Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile.
Intr-una dintre locuinte a fost descoperit
celebrul vas ceramic cu stampila „DECEBALUS
PER SCORILO“.
La Sarmizegetusa, la nord-est de templul cu coloane, se afla un turn de paza, iar un altul la sud-est de sanctuarul mare rotund. Acestea sunt, de fapt, singurele fortificatii ale monumentelor religioase de la Gradistea Muncelului.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona