Parcul National Retezat
Articol
„Decanul de varsta al parcurilor din Romania“

Muntii Retezat reprezinta partea nordica si cea mai inalta a grupei montane dintre Jiu, Strei si Dunare. Depresiunile Hateg si Petrosani ii delimiteaza spre nord, est si sud, catre Muntii Sureanu si Valcan, iar Raul Mare ii desparte de Godeanu si Tarcu, la vest.
In anul 1935, Guvernul Romaniei a declarat zona protejata intreg teritoriul Parcului National Retezat. Parcul, renumit pentru frumusetea si bogatia floristica, fiind adesea denumit „decanul de varsta al parcurilor din Romania“, se afla in Masivul Retezat-Godeanu, parte a Carpatilor Meridionali.
In prezent, Parcul National Retezat este alcatuit din Rezervatia Stiintifica Gemenele-Tau Negru, Zona Centrala si zonele tampon.
Rezervatia stiintifica este considerata un fel de sanctuar al naturii, fiind destinata cercetarii stiintifice si, de aceea, aici nu se desfasoara nici un fel de activitati de exploatare a resurselor naturale. Cu nimic mai prejos in frumusete este zona centrala a parcului, unde nu este permisa exploatarea padurilor, dar sunt acceptate pasunatul traditional si turismul, iar camparea este limitata la cateva zone.
Din punct de vedere geologic, masivul are, in cea mai mare parte, o structura alcatuita din roci cristaline, iar Retezatul Mic, aflat in partea de sud, este alcatuit din roci sedimentare (calcare).
Retezatul are numeroase paraie bogate in apa si peste 80 de lacuri; Bucura, avand o suprafata de
8,86 ha, este cel mai intins dintre ele, iar Zanoaga, cu cei 29 m, este cel mai adanc.
Parcul Retezat, renumit pentru diversitatea floristica, adaposteste in jur de 1186 de specii de plante superioare, dintre care peste 260 de specii endemice (specii care traiesc doar in Retezat) si rare. Dintre acestea, in zona alpina pot fi admirate nu mai putin de cinci specii de gentiana, precum si floarea de colt. Jneapanul (specie protejata in Romania) poate fi intalnit pe pantele abrupte ale Retezatului, iar zambrul (Pinus cembra) apare in grupe mai mari si mai compacte decat in alte masive muntoase.
Parcul Retezat mai adaposteste
54 de habitate (structurate in functie de categoriile IUCN), de la pasuni alpine, stancarii si paduri, pana la habitate acvatice. Padurile Retezatului sunt superbe, bine conservate, oferind adapost pentru cele mai felurite vietuitoare. Cele mai raspandite specii de arbori sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), zambrul (Pinus cembra), bradul (Abies alba), paltinul (Acer montanus), mesteacanul (Betula pendula), aninul (Alnus viridis), ulmul (Ulmus glabra), scorusul de munte (Sorbus aucuparia).
In Muntii Retezat traiesc multe ierbivore, precum capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus) si carnivore mari, dintre care amintim lupul (Canis lupus), ursul brun (Ursus arctos), rasul eurasiatic (Lynx lynx).
Marmotele, care au fost introduse in zona alpina a parcului, au avut o populatie stabila in ultimii 20 de ani. In aceste locuri se intalnesc cel putin 15 specii diferite de lilieci, printre care si Pipistrelus pigmaeus, specie prezenta doar in trei zone din tara noastra.
Raurile din Retezat sunt populate cu vidre (Lutra lutra), care folosesc resursele bogate de peste. In Parc traiesc peste 168 de specii de pasari, ceea ce indica faptul ca padurile detin o mare biodiversitate ce trebuie protejata atat de turisti, cat si de cei care administreaza zona parcului.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona