Judetul Neamt
Articol
Un miracol romanesc. O lume vie. O provocare pentru piata turistica europeana si mondiala. O civilizatie si o cultura rurala inedita. Si, in acelasi timp, o veritabila calatorie in timp. Neamtul, prin vaile jucause ale Bistritei si Siretului, prin inaltimile ametitoare ale Ceahlaului formeaza un adevarat muzeu in aer liber, despre care, "daca zeitele din legendele grecesti ar fi aflat, ar fi coborit din Olimpul lor" (Miron Costin).

In tinutul Neamtului, care se intinde pe o suprafata de 5896 kmp si care se invecineaza la sud cu judetul Bacau, la est cu Vasluiul si Iasiul, la nord cu Suceava si la vest cu Harghita se intilnesc 3 parcuri naturale de importanta nationala, 15 rezervatii naturale, 18 manastiri si peste 30 de monumente culturale. Calatorind in acest spatiu al miracolelor naturale si al celor infaptuite de oamenii locurilor, turistul descopera cele mai frumoase biserici ale Moldovei de centru - Neamt, Agapia, Varatec Secu si Sihastria nu in ultimul rind falnica Cetate a Neamtului care a stat neclinitita peste veacuri, in fata invaziilor de tot felul.

Piatra Neamt - "piatra cu piatra"
Siluetele fragile ale castanilor ce tin sub obladuire principalele artere ale Pietrei Neamt - impunatoare resedinta de judet (cu 123.175 de locuitori si o suprafata de 1700 ha), aflata la confluenta Culejdiului cu Bistrita (345 m altitudine) - ii confera o misterioasa aura de legenda. Cei aflati pe aceste plaiuri pot face o veritabila incursiune in timp strabatind curtea batuta cu bolovani a cetatii Petrodava. Mentionata de geograful antic Ptolemeu, se pare ca aceasta dava getica ar fi fost, cindva, inainte de Hristos, vatra orasului modern de astazi. Multe razboaie si multe distrugeri a cunoscut in timp tirgul Pietrei, dovezi in acest sens gasindu-se si pe malurile matasoase ale Bistritei, la numai 30 de km de Marea de la Bicaz, si in virfurile Cozlei ori la Bitca Doamnei. In acest oras voloh, botezat de slavi (1387) sub numele de Korociunov Kamne (Piatra lui Craciun), se inalta pe vremea lui Alexandru cel Bun casa lui Craciun de la Piatra. Stefan cel Mare (1457-1504) a fost insa cel care a schimbat aspectul arhitectural al tirgului, ridicind aici, prin secolul al

XV-lea, o mindra curte domneasca, cu ziduri strasnice si beciuri incapatoare, folosite pentru provizii dar si ca loc de temnita pentru raufacatori. Tot aici si-a ctitorit domnitorul si o biserica (1497-1498) purtind hramul Nasterea Sf. Ioan Botezatorul al carei turn servea drept clopotnita si punct de observatie in caz de pericol. Supus la jafuri si silnicii fara de numar, lacasul a pierdut aproape toate odoarele si daniile primite, si a trecut prin succesive reparatii si modificari. Curtea domneasca a fost si ea afectata de astfel de evenimente nefaste. In prezent, printre ruinele sale (aflate in curtea Liceului Petru Rares) se mai regasesc doar beciurile.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona