Spre Valea Gurghiului, via Reghin
Articol
Inainte de a porni spre Reghin, drumul ne poarta catre sud-vest, la necropola dacica si vestigiile unei cetati de pamint de la Ungheni
(10 km de Tirgu Mures), pina in statiunea arheologica Cipau (29 km), unde este adunata o impresionanta colectie de ceramica neolitica, obiecte din epoca fierului si un tezaur roman. Apoi ajunge la Iernut, unde exista un castel din secolul al XVI-lea. Ridicat in stil gotic si refacut ulterior, acesta poarta amprenta arhitectului venetian Augustinus Serena. Zid in zid, se afla o ademenitoare biserica reformata, din 1486. Mai departe, dupa ce ocolesti Fabrica de zahar de la Ludus (47 km de Tirgu Mures), topitoria de in si cinepa si alte citeva locuri de acest gen, ajungi intr-un cadru natural deosebit. Este vorba de padurea de salcimi in care s-a amenajat un camping cochet, cu casute, loc pentru corturi, restaurant si altele.
Reintorsi la Tirgu Mures, pe DN15, ajungem la Reghin, dupa numai 34 km. Orasul, pozitionat strategic pe Valea Muresului, este atestat documentar de abia in secolul al XII-lea, sub denumirea de Regun sau Reghinul Sasesc. Pe la 1300, aici se ridica cea mai impunatoare biserica in stil gotic din regiune - Biserica saseasca, cu un turn usor inclinat, de unde si zicala a lua masura dupa turnul bisericii sasesti. Prin secolul XIV, Reghinul se dezvolta ca urmare a consolidarii breslelor de tabacari, cojocari, cizmari. Insa numai in 1421 devine tirg, si din 1551 primeste drept de judecata. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea in Reghin apar primele societati comerciale - una de plutarit si citeva de cherestea -, in 1930 existind, deja, peste 100 de firme si sase banci. Astazi, in oras functioneaza o mare fabrica de instrumente muzicale si ambarcatiuni sportive. Cei care nu si-au pierdut inca gustul pentru cultura pot vizita un superb muzeu etnografic si dupa o biserica evanghelica, ridicata pe modelul bazilicilor romane, pe la 1321.
Aventurierilor le recomandam, insa, frumusetea cutremuratoare a peisajului de la nord de Reghin. Dominat de doua masive muntoase cu paduri luxuriante, Muresul a scrijelit in stinca, intre Toplita si Deda, un spectaculos defileu. Versantii inalti si ultra-abrupti iti lasa o stranie senzatie de forta, de intensitate, avind ceva din spiritul castelelor si cetatilor medievale. Iar catararile prin padurile de brazi coborite in cascade pina pe albia Muresului (alaturi de care tisnesc din stinca o puzderie de izvoare de apa mezotermala si apa minerala), ori in rezervatiile de la Lacul Faragau, padurea Mociar, padurea Lupsana, padurea Gurghiu si Bradet ori cea de la Valenii de Mures, te cuceresc atit prin gradul mare de dificultate, cit si prin farmecul inedit al peisajelor.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona