Sighisoara si Tirgu Mures - doua inimi medievale ale Europei
Articol
Evul Mediu a lasat prin toata Europa cetati de aparare si castele falnice, cladite indraznet pe piscuri muntoase, la intrarea strimta a vailor ce formau drum de navalire sau la vadurile principale ale drumurilor. Nici Muresul nu duce lipsa de asemenea zidiri, impunatoare, cu turnuri de aparare. Radacinile multora s-au pierdut in negura timpului, lasindu-se invaluite in taina legendelor.

Cind intri in podisul Tirnavelor, urmind drumul sasilor, turnurile cetatilor taranesti - Feldioara, Rotbav, Hoghiz, Rupea, Albesti, Sighisoara, Tirgu Mures - maresc pitorescul natural al superbei regiuni. Majoritatea au fost ridicate in jurul bisericilor ale caror clopotnite slujeau drept turnuri de veghe. Fortarete in toata regula, cu ziduri groase, amenajate in interior ca adaposturi pentru populatia refugiata din calea navalirilor de tot felul, si contraforturi puternice, ele graiesc si astazi despre trecutul zbuciumat al acestor meleaguri.

Cea mai impunatoare este insa Sighisoara, aflata la 117 km de Brasov, care isi vesteste de departe prezenta. Pe Dealul Cetatii, ziduri masive si turnuri acoperite cu tigla veche ofera calatorului un peisaj urban neobisnuit.
Cetatea, denumita Castrum Sex prin secolul al XIII-lea, este atestata documentar pe la 1191. Sub actualul nume - Sighisoara - apare de abia in documentele din 1435. Conceputa pe doua planuri, orasul de jos si orasul de sus - in care se inalta cetatea Sighisoara - aceasta a fost multa vreme leaganul breslelor de mestesugari. Marturie in acest sens stau cele noua turnuri, botezate dupa numele celor care le-au inaltat - turnul cojocarilor, al cositorarilor, macelarilor, fierarilor, cizmarilor, giuvaergiilor, croitorilor etc. Cel mai vizitat este, insa, turnul cu ceas, inalt de 64 m, amplasat la intrarea principala. La baza sa se afla o galerie de lemn ce ofera privitorilor o splendida panorama a orasului. Turnul dispune la ora actuala de un Muzeu de istorie care reuneste o bogata colectie de documente vechi, monede, arme, icoane si obiecte de uz casnic din perioada medievala.
Mai departe pornesc strazi inguste, ce serpuiesc printre case cu ziduri si portaluri imense, tencuite intr-o cromatica variata. Acestea dau o stranie senzatie de intoarcere in timp, intarita si de siluetele impunatoare a doua biserici - cea a fostei manastiri a dominicanilor si cea din deal. Prima, aflata in apropierea turnului cu ceas, este construita in stil gotic, in secolul al XIII-lea, si detine o impresionanta colectie de covoare orientale. Altarul sau este ridicat, insa, in stil baroc. Biserica din Deal, conceputa in aceeasi maniera gotica, dispune de o interesanta decoratie exterioara, figurinele sculptate in piatra fiind plasate pe patru dintre contraforturile cladirii. Lacasul a fost inzestrat, in cursul timpului, cu un tabernacol (1500), o uriasa strana de lemn (1523) si un altar dedicat Sfintului Martin (1513-1522), executat in stilul scolii germane de secol XVI. Astazi oras-muzeu, Sighisoara gazduieste numeroase festivaluri care atrag numerosi turisti, printre care si festivalul medieval. Din Sighisoara, pe drumul european E 60 se ajunge la mindra cetate din Tirgu Mures. Ridicata in 1492, din ordinul principelui Istvan Bathori, ea atinge apogeul, ajungind sa se desfasoare pe 4,3 ha, in intervalul 1602-1652, pe vremea judelui Tamas Borsos. Practic, cetatea este construita in plan pentagonal, incluzind o incinta fortificata cu sapte bastioane, inconjurate de ziduri care delimiteaza o curte interioara in care troneaza Biserica Reformata si cladirea Manutantei. Bastioanele, inaltate pe trei - patru niveluri, sint realizate din piatra de riu si caramida, zidurile avind grosimi variabile, de la 80 la 190 cm. Caturile sunt sustinute de birne solide din lemn, accesul facindu-se atit prin exterior, cit si prin interior, pe scari de lemn. Biserica Reformata, cu un turn principal de 70 m si alte patru mai mici, dispuse simetric, era odinioara sediul Dietei Transilvaniei. Si tot aici s-a incoronat, in 1704, principele Francisc Rackozi. Veacurile schimba multe in viata unei cetati, cu toate acestea, amprenta stilului gotic tirziu si a celui renascentist nu a fost inca, distrusa.

Cine vrea sa cunoasca Evul Mediu, nu are de ce sa mearga pe drumuri straine, catre Varsovia, Praga, Viena, Berlin ori pe oriunde l-ar putea purta pasii in Europa de Vest. Muresul, cu meterezele sale zimtate, cu turnurile sale indraznete si bisericile gotice scaldate inca in lumina credintei, se deschide calatorului iubitor de frumos ca o poarta inspre trecut, inspre acele vremuri cind drumurile tarii Ardealului erau potopite de cavaleri in armuri lucitoare.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona