Sovata - o bijuterie "miraculoasa", cioplita in sare
Articol
Strajuind cursul superior al riului Tirnava Mica, la poalele Muntilor Gurghiu (altitudine 475-530 m), la Intresaruri apare statiunea Sovata, o localitate cu o traditie balneara relativ recenta. Pentru prima data a fost mentionata intr-un document din 1578, prin care voievodul Kristof Bathori scuteste pe iobagii din Sovata de plata darilor timp de sase ani. Cu toate acestea, in apropierea sa exista vestigii a trei asezari ramase din vremea dacilor - una pe valea Iuhodului, linga satul Iliesi, alta la Cimpul Cetatii si, cea mai mare, o cetate dacica de pamint, se afla deasupra actualului sat Sarateni.
Desi taierea si prelucrarea lemnului a transformat Sovata intr-o comuna de frunte, dezvoltarea ei se datoreaza bailor. Faimosul geolog Janos Banyai a demonstrat ca lacurile sarate calde din Sovata au fost folosite pentru tratamente inca din cele mai vechi timpuri. Prima mentionare a efectelor curative ale lacurilor din Sovata dateaza din 1769 - jurnalul lui Istvan Halmagyi -, iar prima descriere stiintifica ii apartine inginerului de mine Johann Fichtel. Se pare ca la inceputul secolului al XIX-lea in zona existau numai doua lacuri - unul cu apa foarte calda, celalalt cu apa rece. Primul era probabil fostul lac Alb, situat mai jos de lacul Mierlei. Cele doua dispar, insa, in 1850, in urma unei perioade de ploi torentiale intense, si, o data cu ele, numele de Sovata-Bai este sters din anuare.
Jozsef Veress este cel care a redat prestigiul statiunii, construind in 1860 un baraj care sa delimiteze lacul Alb. In 1872, el urmeaza modelul bailor Corund si amenajeaza baile Gera, construind un bazin pentru femei, unul pentru barbati, o baie populara si baile calde la vane. Ulterior, el deschide drum spre Lacul Negru si il inzestreaza cu cabine. Proprietatile curative ale Lacului Ursu sint recunoscute pentru prima data de Lajos Illyes, care il si cumpara, in anul 1894, si construieste aici o vila. Apoi, obtine de la minister dreptul de a-l transforma in baie publica. In 1900, acesta inaugureaza baile Sovata de Sus. Sovata cunoaste o noua perioada de inflorire intre cele doua razboaie mondiale, pe vremea balneologului Dr. Marius Sturza, si din 1920 devine cea mai populara statiune din tara. Insa sectia de tratament se deschide oficial de abia in 1937. Cu timpul, statiunea devine loc de vacanta pentru curtea regala, fiind vizitata de casele regale din Anglia si Grecia. Dupa razboi, urmeaza nationalizarea.
Hotelurile moderne de astazi au fost ridicate dupa 1970, cind a fost lansata o campanie de investitii masive. In 1974 apare hotelul Sovata, in 1975 baza de tratament si hotelul Alunis, cu 276 de locuri. Prin 1977 se inaugureaza hotelul Faget, in 1983 Bradet, cu 178 paturi, si in 1998, olandezii construiesc hotelul Edelweis. Ulterior aveau sa apara si hotelul Tivoli, pensiunea Pirosca, vila Eva si altele.
Statiunea are o clima subalpina, cu veri racoroase si ierni blinde, excelenta pentru curele termale. Faima sa se datoreaza, insa, apelor cloruro-sodice - cu concentratie de la 40 la 250 gr/litru si fenomenelor heliotermale, fiind indicata, in principal, pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica, sterilitate), afectiunilor degenerative, inflamatorii si reumatismale (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroza, poliartroza, dureri articulare, tendinte, tendimiozita, poliartrita scapulohumerala). De asemenea, bune rezultate au fost inregistrate in cazul tratarii starilor posttraumatismale (dupa operatii vindecate la articulatii, muschi, oase, dupa luxatii si entorse), afectiunilor sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburarilor endocrine (hipotiroidie, urmare a unui tratament endocrinologic) si bolilor cardiovasculare (ulceratii, acrocianoza). Bazele de tratament cu dotari multiple asigura proceduri de electroterapie si hidroterapie, bai de plante, impachetari cu namol si parafina, masaj, gimnastica medicala.
Oaspetii interesati de cultura sau drumetii pot admira cele patru biserici importante din statiune - una ortodoxa (construita sub supravegherea preotului Mircea Hojda, intre 1989-1993), una romano-catolica (inaltata in perioada 1870-1878 pe vremea preotului Gabor Sebestyen) si doua reformate (prima ridicata intre 1937-1939 pe vremea invatatorului Bela Bartha, cea de-a doua, construita in 1888 de calugarul Janos Esztergar pe dealul Capilnei), mina de sare de la Praid, cunoscuta inca de pe vremea romanilor, pastravaria de la Cimpu Cetatii si altele.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona