Superschi in Carpati
Articol
Amplul program Dezvoltare si modernizare a domeniilor pentru schi din zona centrala a Romaniei, lansat de Ministerul Turismului si continuat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, a trezit de ceva timp orgoliile autoritatilor locale. Acestea s-au vazut nevoite sa-si reformuleze politicile regionale, dar si pozitia fata de investitorii romani si straini. Mediatizat sub denumirea Superschi in Carpati, programul contine numeroase idei inspirate din Superski Dolomiti, model de succes implementat, cu ani in urma, in Alpii italieni.
Practic, el se inscrie in programele nationale de relansare a turismului prin modernizarea domeniului schiabil, ceea ce implica reabilitarea infrastructurii generale - cai de acces, alimentare cu apa, gaze, curent electric, canalizari, parcari, dezvoltarea mijloacelor de transport prin cablu, imbunatatirea standardelor in structurile de cazare si alimentatie, si, nu in ultimul rind, diversificarea programelor de agrement (in special a celor de apres-ski).
Legea Domeniului Schiabil, pe linga caracterul normativ, are rolul de a stimula dezvoltarea turismului in statiunile montane. Intimpinam o serie de probleme de proprietate asupra terenurilor pe care sint amplasate pirtiile, precum si instalatiile de transport prin cablu. Cautam solutii pentru finantarea lucrarilor de inlocuire si modernizare- declara, in legatura cu acest subiect, secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Nicu Radulescu.
Si daca, pina de curind, printre obiectivele prioritare se numarau doar statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal - Risnov, Poiana Brasov, Padina-Pestera (Valea Ialomitei) si Traisteni (Valea Doftanei), pentru care au fost definitivate, si sint in diferite faze de derulare, sapte proiecte majore, precum Domeniul schiabil Predeal-Azuga, Busteni-Kalinderu-Valea Alba, SECTRA, Proiectul de modernizare si dezvoltare a Poianei Brasov etc. -, in 2003, in atentia specialistilor s-au situat si zonele Padina - Pestera - Valea Ialomitei, Valea Superioara a Teleajenului - statiunea Cheia, Bran-Moeciu, Izvoarele, Borsa si Vatra-Dornei. De asemenea, lucrari au fost desfasurate si in statiunile ori localitatile Cimpulung-Moldovenesc, Tihuta, Harghita-Bai, Harghita Madaras, Covasna, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Lepsa, Sugas-Bai, Comandau, Paltinis, Paring. Nu s-au lasat mai prejos nici autoritatile din Straja - Pasul Vulcan, Riuor, Muntele Mic, Semenic-Crivaia, Stina de Vale, Arieseni, Baisoara, Fintinele-Belis, zona Leasta. Intr-o a treia si ultima etapa a programului Superschi in Carpati, vor fi modernizate statiunile sau complexele turistice noi, cum sint cele de la Luna Ses, Valea Vaserului, Tibles (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Cirlibaba, Lesu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Brosteni, Borca, Valea Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Durau, Slanic-Moldova. Acestora li se vor alatura Vetresti-Herastrau, Valea Dimbovitei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Movilis, Lotrioara, Malaia, Obirsia Lotrului, Vidra, Gitu Berbecului, Poarta Raiului (Sureanu). Dar si Petrimanu, Cimpusel, Baleia, Riul Ses (Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Tarcu), Rogojel (Vladeasa), Lunca Visagului, Steaua (Somesul Rece), Valea Ierii, Mogosa si Cavnic. Desi pare atotcuprinzatoare, lista cu statiunile in care se va derula programul ramine inca deschisa. Si asta pentru ca, in perspective aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa transpuna in practica Directiva 9/2000 a Comisiei Europene si sa se supuna reglementarilor internationale. In ce faza se gaseste la ora aceasta programul Superschi in Carpati, unde vom putea schia in iarna lui 2003-2004 ori ce potential au statiunile mai putin cunoscute vom afla strabatind impreuna principalele regiuni montane.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona