Sansa turistica a Capitalei. Centrul istoric
Articol
O metropola europeana care se vrea a fi Bucurestiul sufera in ochii oricarui vizitator strain de lipsa unei identitati istorice concrete si recognoscibile. Alte capitale, poate chiar mai vaduvite in marcarea prin constructii si arhitectura trecutului lor, au reusit prin diverse metode sa genereze acest important punct de reper in istoria lor.

Bucurestiul, ca o aglomerare urbana relativ tinara, a suferit, din pacate, suprapuneri de politici urbane, care, nu de putine ori, au fost rezultatul schimbarii bruste de ideologii si conceptii. Alaturi de repetatele lovituri ale naturii (zona seismica), avintul de modificare a fetei orasului s-a concentrat asupra vestigiilor din epoci trecute. Astfel, centrul istoric al Bucurestiului a fost permanent redus ca intindere si fond construit, dar mai ales vaduvit de caracteristicile unui reper istoric de ambianta, rezultind o aglomerare de stiluri, functiuni si obiecte construite care, la aceasta ora, tenteaza foarte putin vizitatorii.
Din punct de vedere al posibilului impact turistic, acest centru reprezinta prima sansa pentru un minimum de aspect "turistic" pe care trebuie sa-l aiba o capitala.
Este notoriu faptul ca, din perspectiva unui vizitator, inima istorica a Bucurestiului se situeaza pe ultimul loc ca interes, fiind depasita de "curiozitatile" celebre deja in lumea intreaga - Casa Poporului, Bulevardul Unirii, ruinele santierului Bibliotecii Nationale si ale Operei Romane.

Eforturile indelung trimbitate, vreme de mai bine de 14 ani, de a proceda la o oarecare reabilitare si valorificare a acestui fond construit au esuat rind pe rind, neexistind pina la momentul actual o coerenta in interventia atit administrativa cit si fizica in teritoriu.
Degradarea continua a realelor valori din acest areal conduce, alaturi de lipsa unor programe coerente de gestionare, la inceata disparitie a urmelor istorice ale capitalei.
Pe teritoriul sectorului 3 se afla 90% din centrul istoric al Bucurestiului, reprezentind 541 de monumente istorice si de arhitectura listate de Ministerul Culturii si Cultelor, alaturi de aproximativ 1200 de cladiri cu valoare ambientala si peisagistica.
Chiar prin lipsa unui motor de administare directa a acestor imobile de catre Primaria Sectorului 3, in decursul ultimilor 3 ani ne-am implicat in gasirea unor directii de actiune care vizeaza atit atragerea atentiei publice interne si internationale asupra degradarii continue a sitului, cit si in identificarea de proiecte, fonduri, programe si modalitati de interventie. Astfel, mentionez: programul-pilot al UNDP (PNUD), Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare - Un Bucuresti frumos", care a avut ca obiect reabilitarea fatadelor pentru 11 mari imobile din zona istorica. Derularea cu succes a acestui program in perioada 2000-2003 ne indreptateste sa speram in alocarea unor fonduri mai consistente pentru acest tip de operatiune; Consiliul Local al Sectorului 3, alaturi de Consiliul Municipal, a participat, cu 1,5 miliarde de lei (esalonati pe trei ani) la acest program-pilot, sectorul 3 declarindu-si in continuare disponibilitatea de alocare a fondurilor pentru sustinerea programelor. Mentionez ca este vorba de o operatiune de tip cost-sharing, in care partea cea mai consistenta a fost asigurata de PNUD.
Prin identificarea, expertizarea, autorizarea interventiilor sus-mentionate, comunitatea locala se implica in acest program si din punct de vedere administrativ-logistic.
Precizez, lipsit de modestie, ca primul monument de arhitectura integral-reabilitat este chiar Casa de casatorii a sectorului 3, aceasta avind un deosebit impact (prin contrast cu situatia trecuta) asupra multor cetateni.

In alta ordine de idei, in toamna anului trecut, alaturi de Ambasada Marii Britanii in Romania (prin British Council) a fost organizat concursul de proiecte "Performing Places", care si-a atins obiectivele prin organizarea in 15 octombrie a manifestarii publice pentru transpunerea in realitate si premierea proiectelor cistigatoare.
Izolarea" fictiva a zonei centrale prin porti de acces controlate, recrearea unor locuri, sentimente si atmosfere specifice, alaturi de intensa meditatizare interna si internationala a evenimentului au constituit mesajul clar si concret catre toti cei care vor sa auda" ca Centrul Bucurestiului este in carantina din punct de vedere fizic si moral.
Speram ca aceste semnale sa fie receptionate si corect interpretate, in primul rind de catre administratorul direct, Primaria Municipiului Bucuresti, cit si de forurile internationale ce se pot implica in evitarea disparitiei fizice a cladirilor monument profund degradate. Ca incercari de personalizare, specifice, mentionez faptul ca am comandat si achizitionat 300 de grilaje de fonta pentru protectia arborilor si 50 de pubele de fonta, personalizate cu sigla primariei.

Intentionam, de asemenea, sa demaram un program de schimbare a imbracamintii asfaltice cu elemente de pavaj mai aproape de imaginea ambientului, cel putin pentru patru strazi care vor primi exclusiv trafic pietonal; edificarea parcajelor publice supraetajate din imediata vecinatate a centrului istoric (exemplu: parcajul Unirea), este un prim pas in directia declararii a cel putin 70% din respectivul teritoriu ca zona pietonala.
In esenta, consider ca trebuie, in primul rind, sa ne ajutam pe noi insine in gasirea solutiilor de interventie pentru salvarea centrului.
Cladiri ca Hanul cu Tei, Hanul Gabroveni, Hanul Unirea, numeroase biserici, ansamblul Curtea Veche si Hanul lui Manuc, alaturi de zeci de alte cladiri - exemplu de arhitectura de secol XIX -, relevante pentru modul de viata, negot si locuire care s-a desfasurat acolo, nu merita soarta ingrata pe care au avut-o pina astazi. Ele pot deveni, in foarte scurt timp, punct de atractie atit pentru bucuresteni, cit si pentru turisti; intelegem ca aceste cladiri suferinde sa nu faca obiectul unor dispute sterile ci, precum am afirmat de multe ori, datoria fundamentala a unui coordonator de programe este sa construiasca.
Avem intreaga capacitate, experienta si stiinta in a realiza operatiuni ample de reabilitare. Chiar daca va trebui sa lucram fara sprijinul Primariei Municipale, vom actiona pe partea noastra de competenta pentru reabilitare, deoarece o alta aminare a interventiei poate avea in orice moment consecinte ireparabile.
Invit si pe aceasta cale toti oamenii interesati atit turistic, cit si - de ce nu - economic, sa fie alaturi de programele noastre, sa continue sa insufleteasca aceasta amintire a faptului ca Bucurestiul este un oras viu, care poate si are datoria sa respecte urmele trecerii prin vreme a locuitorilor sai.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona