Hronicul bailor, la inceput de mileniu doi
Articol
Chiar daca romanii au parasit Dacia, populatia bastinasa a continuat sa foloseasca efectele tratamentelor balneare, dovada fiind vestigiile importante ale statiunilor, pe care le vedem si astazi. Numai ca intunecatul Ev Mediu, migratia popoarelor si interminabilele razboaie au facut ca infloritoarele asezaminte balneare sa fie distruse sau parasite. Dupa un timp insa, lucrurile incep sa se mai aseze. Astfel, din documentele aflate din anul 1221 reiese existenta si folosirea Bailor Felix. Continuarea functionarii statiunii apare dintr-o scrisoare a Papei Inocentiu al VII-lea, scrisa in anul 1405, iar anul 1777, prin lucrarea Thermae Varadiensis, se atesta valoarea medicala a Bailor Felix, cunoscute multa vreme sub denumirea Baile Sinmartin, dupa denumirea satului din apropiere, iar mai tirziu ca Baile Episcopiei. Aici s-a construit chiar si un spital, in timpul aceluiasi papa. La inceputul secolului al XVIII-lea, o sursa bibliografica din anul 1734 semnaleaza functionarea Bailor Herculane si folosirea lor intensa de catre austrieci. Cu bune aprecieri referitoare la calitatile ei curative, in cartea Memorabilia Europae, apare statiunea Bazna. In aceeasi perioada se semnaleaza inceputurile statiunii Strunga, jud. Iasi, care este considerata cea mai veche statiune de dincolo de Carpati.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona