Balneologia romaneasa in secolul XX
Articol
Asa cum se arata in lucrarea Dictionar enciclopedic medical de balenologie de dr. Elena Berlescu, la inceputul secolului XX literatura medicala balneara se imbogateste cu publicatii de mare complexitate stiintifica, printre care monografia semnata de dr. Al. Saabner-Tuduri intitulata Apele minerale si statiunile climaterice din Romania, editiile 1900 si 1906, apreciata in tara si peste hotare, care i-a adus autorului titlul de membru corespondent al Societatii de Hidrologie Medicala din Paris. Lucrarea cuprinde un numar important de date din domeniul specialitatii, intre care si pe cele din domeniul climatologiei. Continuator al traditiei referitoare la studiul factorilor naturali, prof. Anibal Theohari are meritul de a fi pus bazele cercetarii stiintifice in balneologie. Astfel, in anul 1923 a creat un institut de cercetari pe linga Clinica terapeutica a Spitalului brincovenesc, al carui titular era. In laboratorul de farmacodinamie a apelor minerale a studiat, in conditii experimentale pe animale si clinice, efectele apelor minerale, punind bazele stiintifice ale crenoterapiei in diferite afectiuni, stabilind in acest mod indicatiile si contraindicatiile statiunilor noastre balneare de cura interna. In 1922 infiinteaza Societatea de hidrologie si climatologie, al carui organ oficial era Revista de hidrologie si climatologie, revista ce a avut un rol deosebit de important in raspindirea rezultatelor cercetarilor si stimularea studiului balneologiei la noi. Printre manifestarile stiintifice de prestigiu, un loc deosebit revine Congresului International de Talasoterapie, care s-a desfasurat la Constanta si Bucuresti in 1928, organizat de prof. A. Theohari, la care au participat personalitati de seama din lumea medicala internationala. Si tot profesorului Theohari i se datoreaza inceputurile invatamintului de balneologie, el organizind in anul 1924 cursuri de initiere si apoi de perfectionare. In 1931 a fost infiintata prima Catedra de balneologie si fizioterapie la Facultatea de Medicina din Cluj, sub conducerea prof. M. Sturdza, iar in 1935 cea de balneologie si dietetica din Bucuresti, condusa de prof. Gh. Baltaceanu, continuator al scolii prof. Theohari. In 1949, la Bucuresti, ia fiinta Institutul de balneologie si fizioterapie, for stiintific si metodologic al retelei de balneologie si fizioterapie in continua dezvoltare. Organizat pe sectii, acesta cuprinde toate problemele specifice balneoclimatologiei, incepind cu descoperirea de factori balneari (ape minerale si namoluri, gaze terapeutice etc.), studierea proprietatilor fizico-chimice si farmacodinamice, fundamentarea stiintifica prin experienta pe animale de laborator, introducerea in circuitul terapeutic clinic, valorificarea prin recomandari metodologice in teren in vederea exploatarii. Rezultatele cercetarilor au fost publicate in volume de studii si cercetari si au fost valorificate prin comunicari cu ocazia manifestarilor stiintifice cu caracter national si international: Conferinta de balneologie de la Mangalia, 1960; Congresul international de talasoterapie, Eforie Nord 1971; Congresul National de balneologie, 1975.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona