Musafir in trenuri de poveste
Articol
Zilele de glorie
Imaginea unui tren al anilor 1800 sosind intr-una din garile Bucurestiului de secol XXI poate parea desprinsa din filmele SF, daca nu s-ar fi intimplat cu adevarat, doua garnituri de epoca oprind pentru citeva zile la peronul statiei Baneasa. Desi imaginea lor este asociata cu rutele montane, venerabilele vagoane si locomotive cu aburi nu s-au sfiit deloc de venirea in Capitala, pe care au mai vizitat-o cu alte treburi in trecut, si au avut o aparitie regala. In sensul propriu al cuvintului, una dintre garnituri fiind chiar Trenul Regal. Produs in 1928 la Milano pe baza unei comenzi speciale, acesta a reprezentat, pentru acei ani, o adevarata minune a tehnicii, printre dotarile sale numarindu-se vagonul de conferinte, fotoliile cu puf de gisca, oglinzile de Murano, baia pentru familia princiara, dinamuri si boilere pentru fiecare vagon, lumini cu doua faze, sonerie interioara si incalzire pe abur. Iar pentru un mai bun confort, vagoanele au fost prevazute cu un sofisticat sistem de suspensii si amortizoare. Calitatile acestui tren au fost apreciate si de Nicolae Ceausescu, care l-a folosit de citeva ori. Insa garnitura albastra a trebuit sa se incline in fata impresiei imperiale lasata de cel mai vechi tren din Romania, Moldovita, aflat si el pentru citeva zile in Bucuresti. Senzatia pe care aceasta garnitura ti-o ofera in timp ce-o strabati de la un capat la celalalt este unica, asemanindu-se cu o intoarcere in timp. Vagoanele, produse la sfirsitul secolului al XIX-lea de catre firma Ganz es tarsa din Budapesta, te coplesesc cu vechimea lor inca din momentul in care te urci in ele, si este imposibil sa nu incepi sa iti imaginezi diferite lucruri. Vezi astfel, cu ochii mintii, fumul de pipa si tigari de foi care invaluie vagonul-bar, calatori aristocrati la clasa intii, negustori mai bogati in bani decit in educatie la clasa a II-a si tarani cu ale lor papornite asezati pe bancile de lemn ale clasei a III-a. In sfirsit, treci si in vagonul de posta, ticsit odata cu diferite colete, mai mult sau mai putin mirositoare sau galagioase. Privind in urma, toate acestea dispar, lasindu-te iremediabil fascinat de acest tren, in componenta caruia mai intra trei vagoane de clasa I, a II-a si a III-a. La fel de carismatice ca si celelalte, te fac sa te gindesti la Vestul Salbatic, cele doua rinduri de scari lungi fiind ideale pentru banditii sau indienii care atacau trenul. Acest sentiment este accentuat si de locomotiva 43 Calugareni, care pare la rindul ei ca s-a ratacit, ajungind pe caile ferate ale Romaniei.

Monstri si pitici
Dar despre aceasta locomotiva se poate spune ca este una dintre cele mai norocoase ale generatiei sale. Fabricata in 1869 in Anglia de o firma care se numea, paradoxal, Canada Works, a fost una dintre primele locomotive din tara noastra. Capabila de o viteza maxima de 90 km/h, a activat pe singura linie de cale ferata a acelor timpuri, Bucuresti Filaret - Giurgiu, inaugurata in 1869. Anul 1924 a adus cu sine infiintarea Muzeului CFR, ceea ce a insemnat si salvarea micutei masinarii de aburi, care isi astepta rindul la casare. Astazi, dupa ce a suferit reparatii capitale in 1994, Calugareni-ul este obiect de patrimoniu national. Privind-o, dar mai ales urcindu-te in cabina sa deschisa, intelegi imediat devotamentul si indirjirea unor oameni fara de care drumul de fier nu s-ar fi dezvoltat. Lucrind in diverse conditii meteo si fiind aparati de intemperii si de hoti de un simplu acoperis, mecanicii si fochistii s-au incapatinat in a duce trenurile la destinatiile stabilite. Acest lucru a permis un imens progres tehnologic intr-un timp destul de scurt. Aflata linga Calugareni, locomotiva 150.025 este un adevarat monstru tehnologic, iesit de pe portile uzinelor Domeniile Resita in 1951. Avind o viteza maxima de 80 km/h, aceasta locomotiva era destinata, ca intreaga serie 150.000 produsa de Resita si Malaxa, tractarii trenurilor grele de marfa, dar si a unor trenuri de calatori. Un episod din viata 150.025-ului s-a consumat in 1985, cind a asigurat tractiunea trenului Nostalgic Orient Express. Tot din aceeasi serie s-a mai pastrat si exemplarul al carui nume este 150.139, produs in 1956 si reparat in 1997. In depourile CFR se mai afla si locomotiva 142.044, fabricata in 1938 la Resita, fiind capabila de a atinge 110 km/h. O alta locomotiva salvata in 2001 este si 230.105, realizata in 1921 in Germania. Avind o viteza de 100 km/h, era folosita cu precadere, ca de altfel intreaga serie 230.000, la transportul trenurilor de tip accelerat. Rapidele si garniturile de lux de tip Orient Express si Carpati Express beneficiau insa de serviciile vitezomanei serii 231.000. Trecerii timpului nu i-a supravietuit decit 231.065 Pacific, manufacturata de firma germana J.A. Maffei in 1922 si reparata in 1994, una dintre cele mai rapide locomotive cu abur din lume, viteza de virf fiind de 126 km/h.
Un capitol aparte in istoria garniturilor de epoca il ocupa trenurile de linie ingusta, existente in special in zonele montane, unde accesul este mult mai dificil. Atingind ametitoarele viteze de 30-40 km/h, locomotivele acestor trenuri sint niste miniaturi. Din pacate, numarul celor care au rezistat de la data producerii si pina astazi este foarte mic, printre acestea numarindu-se belgianca 699.103 si resitenele 764.007, 764.205 si 764.408. Alte asemenea locomotive isi asteapta soarta in depourile din Moldovita, Viseul de Sus, Orastie si Covasna - Comandau. Inedit este faptul ca o firma cu vechi state de serviciu in domeniul feroviar mai produce un model de locomotiva cu aburi dupa originalul englez din 1887, care functioneaza si acum pe drumurile de fier din Himalaya, la peste 6.600 de metri altitudine. In rest, in depourile CFR se mai afla doua garnituri de epoca, Nostalgia, la Timisoara, si trenul fara nume de la Sibiu, care, alaturi de Moldovita si de Trenul Regal, pot fi inchiriate pentru excursii de grup mai deosebite. In rest, mai multe locomotive cu aburi aflate in diverse stadii de degradare spera, cuminti, ca vor fi reparate si reintroduse in serviciu, pentru a mai putea impresiona cu farmecul lor si alte generatii. Asa cum stiu ele mai bine.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona