MEDIAS - orasul din mijlocul tarii
Articol
In vremea cind, urmind istoria, toate drumurile duceau la Roma, s-ar parea
ca si la noi, in acelasi timp, toate drumurile duceau spre Medias. Caci romanii au fost cei care au ales toponimul per Media! Si daca in vremea veche Mediasul nu era decit
un satuc oarecare, azi toata lumea
il localizeaza cu usurinta si-i recunoaste farmecul discret, cu parfum medieval, de-nceput de leat.

Drumul de la Sibiu la Medias (55 km) este usor de parcurs. Treci cu mirare prin satele sasesti care au casele parca trase la indigo, cu porti mari si ziduri inalte, dincolo de care ochiul indiscret nu poate sa vada. De regula, pe strazi sau pe ulite nu e nimeni, caci oamenii de aici isi vad de treburi in liniste. Nici vorba de flecareala tipic olteneasca, de statul macrometian pe stanoaga la un pahar de vorba, sau de iesitul fara rost pe la porti sub indemnul sa mai vezi lumea!. Pe aici totul are vigoare nemteasca. Cind ajungi in Medias, constati ca, in fond, orasul seamana cu o comuna mai mare. Asemanator cu Sibiul in ceea ce priveste stradutele inguste si intortocheate, casele, cel putin cele din zona centrala, par a avea o singura dimensiune: nu mai mult de un etaj. De fapt, in primele secole ale mileniului trecut, asezarea de aici era un sat. Dar, aflindu-se pe un insemnat drum comercial, ca urmare a dezvoltarii mestesugurilor si comertului, a capatat infatisare de oras. Jefuit si distrus de invazia tatara (1241), a fost refacut ulterior, in secolele al XIII-lea si al XIV-lea. Din secolul al XIII-lea dateaza si prima mentiune documentara (1267): Villa Medies. In secolul al XV-lea a inceput fortificarea orasului, in scopul apararii de atacurile din afara. De aceea, nici nu e de mirare ca partea cuprinsa de zidurile de aparare ale orasului, pastreaza si astazi trasaturile medievale: case cu ziduri groase, cu acoperis de olane, cu porti grele, strazi strimte si cotite ca pentru aparare si rezistenta, in centru piata cu o biserica in mijloc, intarita si ea cu ziduri de cetate. Totusi, perimetrul vechiului zid de aparare este astazi depasit de noile constructii, fie ca sint blocuri pentru locuit ori vile cochete. De aceea, in Medias, cel ce ajunge aici are de admirat atit pitorescul naturii rispit pe dealurile din jur, cit si realizarile noi ale orasului, incadrind constructiile medievale. Fragmente din zidul de aparare care inconjura orasul vechi se mai vad si astazi, in mai multe locuri. Astfel, din diferite cartiere, pot fi vazute unele turnuri: turnul Portii Styeingasser, Turnul rotarilor (str. Dupa Zid), turnul Portii Schmiedgasser (Str. Spitalului), Turnul Forkesch (str. Andrei Saguna), Bastionul cutitarilor (str. Dupa Zid) si Bastionul cojocarilor (str. Closca, nr. 1). Dar obiectivul principal il constituie nucleul vechii cetati din Piata Castelului, cu Biserica Evanghelica si cu tot complexul de cladiri: Primaria veche, Casa parohiala, Casa predicatorilor, casa Stefan Ludwig Roth (in curtea de aici se afla si o placa memoriala), Biserica Evanghelica, monument de vaste proportii, de plan bazilical, este o constructie de la sfirsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, ridicata pe urmele unei biserici mai vechi. Deosebit de valoros este altarul in stilul renasterii transilvanene, executat intre anii 1480 si 1500. De valoare deosebita este si pictura tripticului. Dintre cele opt panouri, cel mai valoros este cel care infatiseaza crucificarea. Are ca fond o vedere a Vienei vechi, cu Domul Sf. Stefan si cu burgul primitiv. Dintre cele sase turnuri ale incintei bisericii au mai ramas patru. Cel mai monumental este Turnul trompetilor, de pe latura nordica. In acest turn, care are o inaltime de 74 metri, a fost retinut domnitorul Tarii Romanesti, Vlad Tepes (1476), in urma unui conflict cu Matei Corvin. Muzeul din Medias, infiintat in anul 1950, cuprinde o serie de piese de arheologie, numismatica si etnografie, precum si o sectie de stiinte ale naturii. Din oras se pot face scurte excursii in imprejurimi. Astfel, in apropiere de Medias se afla statiunea balneara Bazna (15 km), in care se poate vizita o biserica intarita. Cu trenul sau cu autobuzul (DN 14) se ajunge in Sighisoara (39 km), oras cu multe monumente vechi si valoroase. In directie opusa, cu aceleasi mijloace de calatorie, se ajunge la Copsa Mica (11 km). Daca vrem sa ne aventuram ceva mai departe, urmind Valea Tirnavei pina la confluenta pe DN 14 B, se ajunge in Cimpia Libertatii de la Blaj (41 km). Insa, oriunde veti merge si oriunde veti ajunge, veti simti ca va urmareste in permanenta farmecul discret, cu parfum medieval, de-nceput de leat, al Mediasului.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona