Printre brazii PAltiniSului
Articol
Situat la 4000 de picioare deasupra umanitatii, cum ii placea lui Noica sa spuna, Paltinisul este statiunea care nu are timpi de respiratie. Iarna, vara, toamna, primavara: usile sint mereu deschise. Si numai daca ajungi aici, sus, printre brazi crescuti piezis, ii descoperi cu adevarat farmecul.

Ca sa ajungi din Sibiu la Paltinis, primul popas este Rasinariul. De aici ar mai fi pina sus 22 km. Sint mai grei, caci urmeaza un lant de serpentine strinse, dar si mai frumosi. Cu cit urci mai mult, cu atit zarile se largesc, impingindu-ti ochiul pina la crestele inzapezite ale muntilor din jur. Dupa ce lasi la poale padurea de foioase, serpuiesti pina in zona pasunilor, ca apoi sa te afunzi intre brazii paltinisului. Si esti cu adevarat inconjurat de ei, statiunea in sine parind o insulita pierduta intr-o mare de brazi. De aceea, climatul alpin de mare altitudine este intotdeauna tonifiant, ozonat, cu aerosoli iodati si aromati, de padure de conifere. Verile sint cu multe zile senine, iar iernile cu ninsori abundente, in iulie temperatura medie fiind de 11 grade C, iar in ianuarie de -6 grade C. Statiunea este indicata in afectiuni endocrine (forme incipiente), astenii nervoase (nu insa forme avansate), catare cronice si sechele dupa afectiuni pleuro-pulmonare (la cel putin sase luni de la vindecare), anemii secundare si convalescente cu stare generala buna. Si mai ales este indicata pentru odihna si reconfortarea celor sanatosi (dupa stari de oboseala si efort); si pentru ca e iarna, este o invitatie cu reverenta pentru cei impatimiti de schi. Cazarea se face in una dintre numeroasele vile si cabane sau in hotelurile moderne. Totodata, pentru recreere, in statiune sint discoteci, cluburi, restaurante, cinema, teatru, biblioteca, terenuri de volei, tenis si handbal. Cind am ajuns, ningea incet si cu fulgi mari, ca-n povestea Albei-ca-Zapada. Prima oprire am facut-o la restaurantul din centrul statiunii ca sa bem un ceai fierbinte. Dupa ce ne-am incalzit putin, am luat-o la pas sa facem turul Paltinisului, incercind sa pastram itinerariul pe care marele carturar il strabatea zilnic. Am trecut si pe la vila unde acesta si-a petrecut ultimii ani din viata. Ne-a intimpinat biblioteca statiunii, care acum are grija de cartile si amintirile filozofului. Ne-am miscat printre ele cu sfiosenia cu care calugaritele se insiruiesc pentru a merge la slujba. Mi-am amintit cum descria Noica mutarea sa in aceasta vila: Dupa opt ani de sedere in camera 13 din vila 23, trebuie sa ma mut in alta odaie. Mi se da una intr-o vila ca si parasita si dintr-o data simt fericirea ruperii de obisnuinta si intrarii in noutate. Au aerul ca ma vor lasa sa dispun de vila, astfel ca simt bucuria proprietatii fara posesiune si astept prietene pricepute care sa-mi puna in fata casei un rind de flori, astept doua fete cu garoafe la ureche sa-mi spoiasca la primavara casa, astept pictorul care sa-mi zugraveasca si picteze peretii, asa cum astept arhitectul tinar care sa-mi faca, poate, un turn. Imi amintesc de ceea ce spunea Mircea Vulcanescu in 1946 despre casa de la padurea Andronache: ...si-a chemat prietenii si au inaltat impreuna o casa. In ultima instanta, asta inseamna a face cultura: iti chemi prietenii, vazuti sau nevazuti, si faci cu ei castele. Am purces spre pirtia de schi. Aici schiorii au la dispozitie un telescaun pe o distanta de 1025 m si un teleschi pe o distanta de 410 m, putind sa schieze atit ziua, cit si noaptea, caci pirtia este iluminata artificial. Programul de functionare este intre 9 si 17, noaptea schiindu-se doar daca sint solicitari. Cei care isi petrec un concediu la Paltinis isi pot alege si citeva trasee turistice. Cel mai frumos (pe timp de vara) este cel care duce la Cabana Fintinele, de la Izvorul Vaii Cetatii (1257 m altitudine). Se ajunge in circa trei ore, pe o poteca marcata cu punct rosu, parcurgind mari diferente de nivel si strabatind locuri absolut fermecatoare. Astfel, dupa o coborire de circa o jumatate de ora se ajunge sub Virful Cheia (834 m altitudine) intilnind in acest punct piriul Riul Mare. De aici, cale de mai bine de trei sferturi de ora, insotind Riul Mare, poteca strabate Cheile Cibinului, o impresionanta poarta deschisa printre culmile strajuite, in stinga, de Virful Pesterii (1307 m altitudine) si, in dreapta, de Virful Ursului (1309 m altitudine). In punctul La Pisc (662 m altitudine) poteca intilneste confluenta Riului Mare cu Riul Mic. De aici poteca urca pe malurile Riului Mic pina la 738 metri altitudine, de unde, peste Culmea Runcurile, se ajunge la Cabana Fintinele. Am plecat pe acelasi drum pe care venisem, gindind tot la ce scria cindva Noica: Multumeste si zilei care nu ti-a dat nimic. Dar noua ne daduse deja mai mult decit ne-am asteptat...
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona