TrovanTii si amuzamentul Mamei-Natura
Articol
Dupa ce a creat muntii, vaile, cimpiile, dealurile, riurile, padurile, plantele, florile si multe altele, natura s-a plictisit si a inceput sa se joace. Si astfel, au aparut niste forme noi, deosebite de tot ce existase pina atunci.

Perlele pamintului
Despre trovanti s-au spus multe. Cum ca sint de origine extraterestra. Sau ca e bine sa te porti frumos cu ei, caci altfel se pot razbuna. Oamenii mai sint sfatuiti sa ii ude, pentru ca acesti bolovani misteriosi sa creasca si sa evolueze. Si multe alte lucruri asemenea.
Dar, din punct de vedere stiintific, trovantii sint o componenta a formelor de relief, fara nici o putere supranaturala sau de orice alt fel. Bineinteles, cu exceptia unei foarte mari capacitati de fascinare, care ii face pe cei ce-i vad sa isi imagineze tot felul de lucruri, care de care mai ciudate si mai fantastice.
Revenind insa la explicatia stiintifica, trovantii sint cimentari pe nisip care au, de regula, forme sferice si sint produsi de socuri seismice cu intensitati relativ mari. Adica, un proces mecanic: nisipul, imbibat cu solutii de carbonati, se taseaza sub actiunea unui cutremur, suficient de puternic pentru a nu conduce doar la o simpla reorganizare a nisipului. Dar, pe linga miscarile telurice, la formarea viitorului trovant mai contribuie si gravitatia, precum si fortele de atractie dintre particulele de nisip. In sfirsit, carbonatii leaga definitiv bucatelele minuscule de nisip si dau forma finala a pietrei. Ovala de cele mai multe ori, pentru ca, in timpul producerii seismului, lichidul care uneste nisipul isi cauta punctul de echilibru. Si astfel, in urma unui proces foarte dinamic si complex, natura produce perlele pamintului, trovantii.

Forme aruncate la tot pasul
Simpatici si haiosi, trovantii de la Costesti au inceput sa rasara peste tot: la marginea drumului, in curtile oamenilor, la temelia caselor si oriunde nu te astepti. Iar unii dintre ei, chiar mai plimbareti, au ajuns pina in Bucuresti si s-au oprit in curtea manastirii Antim si pe soseaua Kiseleff.
Insa cine ajunge in rezervatia de la Costesti, un adevarat muzeu in aer liber cu intrare gratuita, va intelege de ce trovantii au suscitat atita interes de-a lungul timpului. Forme sferice, de diferite dimensiuni, simboluri falice, formatiuni-mama cu "puii" strins lipiti de ele, avind forme fluide si dind impresia ca sint facute de mina vreunui sculptor non-conformist, pietrele de la Costesti sint exemplul clasic de trovanti.
Asta, deoarece natura a mai incercat un model nou, la Husnicioara. Cu o mai mare experienta, mesterul nevazut a creat aici adevarate opere de arta, din mina sa iesind colectii de scoici, impletite una peste alta, hornuri vulcanice si, iarasi, diferite modele sferice. Desi deosebiti, la prima vedere, de fratii lor de la Costesti, trovantii de la Husnicioara au aceeasi calitate ca si ceilalti: apar acolo unde nu te astepti sa ii vezi. Si unul dintre aceste locuri este Drobeta-Turnu Severin, la Muzeul regiunii Portile de Fier, unde sint expusi alaturi de relicvele anticei lumi romane.

Pietre bune la orice
Formele deosebite ale trovantilor, numiti popular si balatruci sau dorobanti, i-au impresionat pe oameni inca din cele mai vechi timpuri. De aceea, au fost adunati de pe cimp, ripe sau vai, si au fost pusi la loc de cinste pe linga case. In Transilvania, de exemplu, taranii au folosit trovantii pe post de temelie pentru locuintele lor, iar pe cei mai frumosi si mai misteriosi i-au asezat la loc de cinste pe linga poarta casei. Tot in Transilvania exista cimitire vechi care au trovanti asezati la capatiiul mormintelor.
Atractia trovantilor este reprezentata tocmai de forma lor, in unele cazuri de o estetica deosebita, care au facut gindul uman sa ajunga in cele mai diverse locuri si sa faca cele mai neasteptate legaturi intre lumea frumosului natural si cea a supranaturalului.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona