Cismigiu - vechea gradina publica a Capitalei
Articol
Proiectat in vremea cind "Ai nostri tineri, la Paris invata", Cismigiul a imprumutat ceva din grandoarea si nobletea Versailles-ului francezilor, chiar daca a fost conceput de un austriac. Se trasau inca de pe atunci liniile si farmecul "Micului Paris". Caci, cu timpul, Cismigiul a devenit, pentru protipendada bucuresteana, ceea ce insemna Champes Elyses pentru parizieni.

Cismigiul de ieri
Cismigiul are menirea de a fi cea mai veche gradina publica a Capitalei. Pe la 1779, domnul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti, cel care avea sa infringa revolta lui Tudor Vladimirescu de mai tirziu, dorind a avea apa buna de baut, a poruncit sa se construiasca doua cismele. Prima s-a facut spre intrarea de astazi dinspre strada Stirbei Voda, iar in spatele ei si-a ridicat casa Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor, avind titlul de Marele Cismigiu, adica mai marele peste cismele, asa cum spun turcii. De aici a ramas si numele gradinii, neschimbat pina astazi, de gradina sau bolta lui Dura negutatorul, cu o intindere mai mare decit cea de azi. Se afla aici o balta plina de mil, cu izvoare subterane, care nu secau niciodata. Era plina de trestie si papura, adapost bun pentru tot ceea ce insemna vietate a baltii. Pe la 1830, generalul Pavel Kiseleff a dat dispozitie baronului Borroczyn sa sece balta si sa faca o gradina publica. Dar cum vremurile nu stateau sub oameni, aceasta va fi realizata mai tirziu, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, de catre arhitectul peisagist vienez Carl Frederich Wilhelm Meyer. Tinarul a dovedit balta si a transformat acest loc intr-o adevarata bijuterie. Meyer o transforma intr-un loc frumos, cu toate instalatiile de canalizare, pentru a fi lesne golit si curatat, iar in centru instaleaza o fintina arteziana. Tot el traseaza si aleile, folosind fiecare ridicatura de teren pentru o cit mai placuta vedere de ansamblu. Sint plantati peste 30.000 de arbori indigeni, dar si specii rare. Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri si au fost montate banci. Desi Meyer a socotit ca va ramine putin timp in Bucuresti, s-a casatorit si a murit la 38 de ani, in 1852, fiind ingropat in cimitirul Bisericii Evanghelice, osemintele fiindu-i apoi mutate linga Gradina Cismigiu, in apropierea Bisericii Mavrogheni. Dar Cismigiul n-a fost realizat dintr-o data, ci treptat. Suprafata a fost marita si cu o parcela cumparata din gradina familiei Cretzulescu. Au fost adusi pesti exotici, lebede si pelicani. Mult mai tirziu a luat fiinta si o minigradina zoologica: ursi, lupi, vulpi si castori. In 1852 s-a reusit imprejmuirea intregului parc. Ministerul de Interne dispunea atunci ca plimbarea pe alei sa se faca de la rasarit pina la orele 22.00, iar in noptile luminoase, pina la miezul noptii. Nimeni nu avea voie sa intre in gradina calare sau cu trasura, si nici cu ciini sau alte dobitoace. Interzis era si accesul vinzatorilor ambulanti. Se pedepseau cei care calcau pe iarba sau flori, iar atmosfera prea zgomotoasa era sanctionata. Lucrarile de infrumusetare a gradinii au fost terminate in 1854, cind a si fost inaugurata oficial. Lacul, pajistile si straturile de flori, copacii si stufarisurile, colinele si platourile, grotele si aleile se imbinau cu o gratie desavirsita. Si peste tot se auzeau muzici militare si tarafuri lautaresti. Dar Cismigiul a fost si locul reprezentatiilor in aer liber, cu scop cultural si, in special, pentru ajutorarea celor nevoiasi si celor sinistrati in urma inundatiilor ce aveau loc in acea vreme destul de frecvent. Doamne din inalta societate, costumate in taranci, vinzatoare si florarese, vindeau in chioscuri special amenajate dulciuri, delicatese, citrice, precum si diverse suveniruri. Vara, actori ambulanti romani si straini dadeau in Cismigiu diverse reprezentatii, cu taxa de intrare. Astfel, in 1880 este amintit un acrobat strain, supranumit "Eroul de la Niagara". Tot la fel, in 1889, o frantuzoaica, Dare Leona, a dat o serie de spectacole, ridicindu-se la o inaltime destul de mare intr-un balon. Dedesubtul balonului se afla un trapez de care ea, tinindu-se cu dintii, executa periculoase figuri acrobatice.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona