Icoana Sfintei Ana din Manastirea Bistrita - Neamt
Articol
Este o icoana bizantina, ca si cea de la Manastirea Neamt, donata de Manuel si Irina Paleologu, domnitorului Alexandru cel Bun si sotiei sale, Ana, in anul 1401, ca semn de impacare a Patriarhiei Ecumenice cu Biserica Moldovei. Este a doua facatoare de minuni, dupa cea a Maicii Domnului de la Manastirea Neamt. Cele mai obisnuite minuni sint vindecari de boli, izbaviri miraculoase de primejdii si mai ales aduceri de ploaie in vreme de seceta. Insa cele mai numeroase vindecari facute la icoana Sfintei Ana au fost izgoniri de duhuri rele din oameni. Marturisesc calugarii si batrinii satului Bistrita, printre care batrinul Nicolae Trifan, fiul preotului din sat, in virsta de 96 de ani, ca pina incoace, catre zilele noastre, veneau la manastire tot felul de bolnavi sa se vindece la icoana Sfintei Ana. Mai ales epileptici, oameni indraciti, stricati la minte, pe care rudele ii aduceau legati, in carute. Mai ales vinerea era un tipat in manastire, de te cuprindea jalea. Dar dupa trei Sfinte Masluri si dupa ce erau spovediti, tinuti la post trei zile, impartasiti si dupa ce li se citeau moliftele Sf. Vasile, cei mai multi se vindecau. Toate rugaciuniele se faceau inaintea sfintei icoane. Odata, o crestina din satul Bistrita - Neamt avea o singura fetita de 3 ani, foarte bolnavicioasa. De frica injectiilor, copila s-a imbolnavit de epilepsie. Apasata de suparare, mama venea sa-i citeasca moliftele Sf. Vasile. Cu toate acestea, copila nu se vindeca. Vazind aceasta si-a luat fetita in brate si, venind la icoana Sfintei Ana, a cazut in genunchi in hohote de plins si a rostit aceasta rugaciune: "Preasfinta Ana, facatoare de minuni, iti daruiesc tie aceasta fetita; fa-o sanatoasa!" In clipa aceea, copila a fost tare chinuita de duhul cel rau. Mama, crezind ca va muri, s-a intors trista acasa. Noaptea insa i s-a aratat Sfinta Ana in vis si i-a zis: "Nu te teme, ca fiica ta s-a vindecat!". Din ceasul acela, copila s-a facut complet sanatoasa. In anul 1939, la 17 iunie, au venit cetateni de pe Valea Bistritei cu carute cu cite patru cai si cu steaguri tricolore, cu preoti si cu mult popor, sa mearga in procesiune cu icoana Sfintei Ana de la Bistrita. Era o seceta mare. Dupa ce au facut rugaciuni la biserica, credinciosii au pornit cu icoana spre Farcasa-Brosteni. Dar cind sa intre cu carutele in comuna Tarcau, deodata caii s-au oprit si nu voiau sa mearga nicidecum. In zadar se trudeau oamenii. Caii sareau pe loc si caruta raminea nemiscata. Alaturi era o fintina. La sfatul preotilor au cautat oamenii sa vada ce este in apa. Si cercetind, in fundul fintinii au gasit trei prunci aruncati de mamele lor. Dupa ce i-au scos si i-au ingropat, preotii au facut rugaciune si numai asa au putut pleca mai departe.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona