Schiturile Bucovinei pas cu pas
Articol
Bucovina, nodul cel mai de nord al Romaniei, tinut fabulos,
o copaie geologica pastratoare de ginta dacica, sortita multe veacuri la izolare, numai intimitatea patrunzind in spatele imensului zid natural ce-l formeaza muntii Rarau - Giumalau, detine o comoara monahala unica. Vigoarea dacilor liberi si mindria romana au dat aici nastere unei celule etnice de mare vitalitate si orgoliu, rezistenta pina la conservatorism influentelor din afara, mai ales celor ce s-au vrut impuse cu forta.

Existenta singulara a dus la crearea unui spatiu sufletesc unic in structura sa, depozitar de limba, port si datini stramosesti, un spatiu in care s-au ingemanat, in chipul cel mai firesc si fericit, virtuozitatea si ospitalitatea, splendorile umane cu varietatea naturii. Si toate acestea bucovinenii le poarta si astazi ca pe o mare virtute, facind din ele un blazon de noblete, asemeni standardelor voievodale ale "descalecatorului" Bogdan, intemeietorul Moldovei. Locuind intre munti si vai, oamenii de aici si-au numit vetrele "tari". Au trecut vinturile si valurile istoriei, iar Bucovina a ramas neingenuncheata veacurilor de ocupatie straina care nu a reusit sa schimbe cu nimic obiceiurile acestor locuri si locuitori. Spun asta documentele vremii. Bisericile si casele bucovinene reprezinta un tezaur nepereche, ca si datinile si portul popular, ce-si au radacini in negura vremurilor. Legile nescrise ale acestui tarim romanesc au fost impletite de batrinii intelepti ai Bucovinei cu insemnele vietii materiale, configurindu-se un cod respectat de toti urmasii, nestramutat ca temelia unei cetati, spiritul justitiar fiind aici intiia virtute a acestor oameni deosebiti de harnici si inzestrati. Ei zic asa: "Din putin, ofera strainului venit cu ginduri bune, ce ai mai bun". Te vei convinge de acest adevar strabatind satele bucovinene prin care curge panglica de asfalt ce insoteste vaile voievodale.

Biserica Arbore
Monument istoric de arta medievala romaneasca. Locul pe care este situata si-a luat numele de la cel al boierului Luca Arbore, portar al Sucevei in timpul voievodului Stefan cel Mare si Sfint. La 7 martie 1502, Luca Arbore a cumparat locul de la descendentii boierului Harman, actul de cumparare fiind recunoscut si intarit atit de Stefan, cit si de urmasii sai, Bogdan al III-lea si Stefanita Voda. Luca Arbore a construit aici, la 1503, curtea boiereasca si biserica, fiind terminata la 29 august 1503.

Manastirea Bogdana
Monument de arhitectura, a fost zidita pe locul unei constructii din lemn, de voievodul Bogdan Voda, ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbinda in luptele grele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in tara Moldovei.
Manastirea Bogdanesti
Asezata pe Dealul Manastirii, ctitorie a lui Bogdan Voda. A fost distrusa prin incendiere de tatari, la 1511, si refacuta in 1512, de Bogdan Voda cel Orb, fiul lui Stefan cel Mare si Sfint. Dar si aceasta a fost pustiita de turci si apoi mutata pe un dimb, peste riul Risca, ultimele ruine fiind risipite in anul 1878. Locul pe care se afla astazi Manastirea Bogdanesti a fost sfintit in anul 1994.
Manastirea Sfintul Gheorghe
Inceputurile existentei unei biserici din lemn duc tocmai in 1424, cind un document din 16 februarie arata ca Alexandru cel Bun face danie lui Popa Iuga, satul Buciumeni, pentru ca "a slujit cu credinta". Pisania Bisericii arata ca acest monument istoric cu hramul "Sfintul Gheorghe" a fost cladit in 1765.

Schitul Sfinta Cruce
Situat la 20 km nord-vest de Vatra Dornei, in Ciocanesti. In zona nu a existat niciodata viata monahala inainte de 1990, cind Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor a aprobat infiintarea schitului, in locul fostei cabane turistice Recele, sfintit fiind la 14 septembrie 1993.

Schitul Sfintul
Cuvios Daniil Sihastru
Legenda spune ca, venind de la Lavra Pecerska (Ucraina), spre Putna, Sfintul Cuvios Daniil s-a oprit in aceasta zona pentru mai multi ani, de unde si denumirea de "Poiana Sihastrului". Sfintirea s-a facut in luna februarie 1992.
Schitul Sfintul
Mare Mucenic Gheorghe
Ctitorie din vremea lui Vasile Lupu, in satul Brosteni. In 1766, schitul ce exista aici cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" era metoc al Manastirii Slatina.
Schitul Marginea
Construit din temelii, incepind din 15 mai 1994, la initiativa preotului paroh Iulian din Coltul Luncii. Biserica-paraclis din lemn a fost terminata si sfintita la 24 septembrie 1995.
Schitul Inaltarea Domnului
Situat in satul Mestecanis. In zona nu a existat viata monahala inainte de 1989. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor a aprobat infiintarea schitului, iar in 1992 a fost sfintit locul pentru fundatia bisericii.
Schitul Orata
Este asezat intr-o poiana larga, intr-un loc pitoresc prin varietatea peisajului si bogatia padurilor de brad din satul Botus, comuna Fundu Moldovei. Temelia bisericii a fost pusa la 15 octombrie 1948 pe locul unde, la 23 februarie 1948, a fost ridicata o troita din lemn de par. Crucea Troitei se afla in biserica, in fata catapeteasmei, avind pictate pe ea scene ce reprezinta Drumul Crucii.
Schitul Adormirea
Maicii Domnului
Este situat in satul Doroteia, comuna Frasin. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, o data cu instalarea regimului comunist, parintii Cleopa Ilie si Arsenie Papcioc, urmariti de securitate, au sihastrit in padurile din zona, adapostindu-se iarna pe la credinciosii din Plutonita, schimbindu-si mereu gazda pentru a nu fi descoperiti. Intr-o frumoasa zi de vara, parintele Cleopa ajunge intr-o poiana din preajma localitatii, unde i se pare loc potrivit pentru un schit. Localnicii din Plutonita au retinut dorinta parintelui Cleopa si, in amintirea lui, si a respectului ce i l-au purtat, au hotarit sa-i duca la indeplinire dorinta. Astfel ca, in 1997, au inceput construirea schitului.
Multe sint locurile din Bucovina, care adapostesc lacasuri de rugaciune: Schitul Poiana Arsitei, din satul Capul Cimpului, comuna Valea Moldovei, Schitul Poiana Micului, comuna Manastirea Humorului, Schitul Piatra Taieturii, comuna Panaci, Schitul Sfintul Ioan Iacob, comuna Pojorita si multe altele, dar lasam calatorului placerea descoperirii...
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona