Spectacolul noroiului-
Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi"
Articol
Intre Berca si Arbanasi, la circa 30 de kilometri distanta de Buzau, se afla una dintre cele mai cunoscute rezervatii geologice din Romnia, Vulcanii noroiosi. Dupa ce trecem de podul de beton de peste apa Buzaului si intram in oraselul Berca, un indicator ne indreapta pe drumul neasfaltat ce serpuieste printre dealuri aride si sonde. Un peisaj mai degraba dezolant, dar avind un anumit farmec prin pustietatea lui. Cind adie vintul, simtim mirosul de petrol si de saratura. Dupa citiva kilometri ajungem la un indicator care ne indreapta spre Piclele mici". Lasam aici masina, si dupa citeva minute de urcus ni se deschide in fata un peisaj straniu. O mare revarsare de noroi punctata de citeva ridicaturi si gropi. Aceste formatiuni, numite de localnici picle", sint cunoscute sub denumirea de vulcani noroiosi. Noroiosi" este clar de ce, dar de ce si vulcani"?
Pur si simplu, din cauza formei cronice, cu un crater la mijloc. In cazul vulcanilor adevarati, lavele vin prin cosul vulcanic dintr-o vatra magmatica fierbinte, ies prin crater si se scurg pe versanti, solidificindu-se. Vulcanii noroiosi sint formati printr-un proces asemanator, cu diferenta ca in locul lavelor sint noroaie. Dar adevarata diferenta este una de natura geologica: lavele au fost preparate in adincurile telurice ale planetei, unde temperaturile sint de mii de grade, unde se topesc metalele si se invirt motoarele care inalta muntii, produc devastatoare cutremure, plimba continentele. Vulcanii adevarati fac parte din imparatia lui Pluto cel fierbinte, si de studiul lor se ocupa vulcanologii.
Vulcanii noroiosi isi au originea in invelisul mai apropiat de suprafata al scoartei terestre. Gazele, asociate depozitelor de petrol din rocile sedimentare, pornesc spre suprafata prin crapaturi, ajung la pinza freatica, unde antreneaza si apele in miscarea lor, iar pe drum mai spala si argila, si alte fragmente de roci intilnite.
Deoarece noroiul nu exista fara apa, vulcanii noroiosi tin de imparatia lui Neptun, de ei se ocupa petrolistii si hidrogeologii.
Dar sa privim mai bine spectacolul care ni se ofera la suprafata. Conurile vulcanilor nu au mai mult de cinci-sase metri inaltime, cu povirnisuri slab inclinate pe care se preling noroaiele. O gama variata de culori ni se dezvaluie. Descoperim frumusetea noroiului care etaleaza griuri si cafeniuri de o mare varietate si finete, ce pot fi o sursa de inspiratie pentru cei mai rafinati pictori. Bordurile de ciocolata glazurata ale craterelor sint impodobite cu cruste albe de sare cristalizata, de briie si impletituri noduroase, de noroi galbui de sulf, ocru, negru mat si lucios. Ne amintim de versurile lui Arghezi: Din bube, mucegaiuri si noroi,/ Iscat-am frumuseti si preturi noi"... Lichidul gri din calderele miniaturale fierbe sub agitatia bulelor.
Presiunea gazelor de sonda invinge cu greu lichidul viscos, care se bombeaza, formeaza o emisfera, crapa, cade obosit, cu un oftat, inapoi in oala clocotitoare. Daca apropiem o bricheta aprinsa de ele, va izbucni o flacara albastra, caci bulele sint alcatuite in cea mai mare din metan.
La poalele micilor vulcani, torentii de noroi se usuca in forme ce amintesc scoarta copacilor batrini si fagurii de miere. Pe cit de variate sint culorile, pe atit de felurite si texturile de contractie ale noroiului. Dupa ce ne-am delectat cu Piclele mici", merita sa dam o fuga si pina la Piclele mari", aflate nu departe. Aici conurile sint mai putin pronuntate, in schimb exista caldere mai largi ce ne amintesc de forma vulcanilor din Hawaii. De ce vulcanii noroiosi exista numai aici si nu in multe alte locuri unde sint depozite de petrol? Explicatia trebuie cautata in arhitectura geologica a Carpatilor Orientali. Dupa cum se stie, Orientalii sint formati din culmi prelungite orientate nord-sud, separate intre ele prin depresiuni, de la Obcinele bucovinene si pina la lantul muntilor vulcanici. Dar aceasta este numai partea vizibila a aisbergului, caci in adincime se respecta aceeasi structura de compartimente alungite, separate de falii profunde. Una dintre aceste falii este falia Bisoca, gigantica crapatura care are sute de kilometri lungime. Ea leaga nivelul superfici al de structurile geologice, unde sint zacaminte de petrol si de gaze care ies spre suprafata. O emanatie uscata de gaze naturale se afla nu departe, la Andreiasu, unde se afla un alt monument geologic: Focurile nestinse". Aceasta falie este si in prelungirea zonei hipocentrale seismice din Muntii Vrancei, care ne da atit de multe emotii.
Exista oare o legatura intre aceste fenomene? Conform teoriilor geologice clasice, nu. Si totusi, recent, astrofizicianul american Thomas Gold, un om de stiinta experimentat si cu o larga viziune, a publicat in Science" o teorie care a uimit lumea stiintifica. El sustine, cu argumente de ultima ora, ca la adincimi de citeva mii de metri, in pori si fisuri umplute cu apa fierbinte si gaze, infloreste o viata bacteriana foarte bogata. O imensa masa organica ce depaseste biomasa terestra si care este la originea formarii petrolului si emanatiilor de metan. Aceste emanatii se acumuleaza in marginea placilor tectonice si lubrifica miscarea lor. Intre hipocentrale seismice active si vulcanii noroiosi trebuie sa existe o legatura directa, crede Gold. Aceasta ar insemna ca, daca punem sub observatie sistematica activitate a vulcanilor noroiosi, am putea avea indicii despre ce ni se mai pregateste acolo, in imparatia lui Pluto si Hades.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona