Patriarhia - Biserica bisericilor
Articol
Text: Paul Rogojinaru
Foto: Silviu Pavel

Asa cum Big Ben-ul da ora exacta pentru toate ceasornicele lumii, la fel Patriarhia romana este cea care da tonul si taria credintei la noi. Caci exista un timp al credintei si o credinta a timpului, masurata nu in ani, ci in milenii. Biserica a bisericilor, din perimetrul Patriarhiei se risipeste in cele patru zari via adorare a lui Iisus Hristos si a lui Dumnezeu.

Am pasit pe caldarimul din curtea Patriarhiei intr-o dimineata ploioasa a Saptaminii Luminate. Inca mai mirosea a fum si a tamiie. Si parca nici ingerii nu parasisera locul din care se inaltasera spre cer cintarile de slava ale Invierii. Cum am urcat panta, in dreapta, afumate de mii de luminari, picturi cu scene din Biblie vegheau topirea lenta a luminii ce pilpiia la citeva luminari puse in locurile pentru aducere aminte a celor morti. Ceva mai sus, la o tribuna folosita drept suport de catre Prea Fericitul Teoctist si soborul sau de preoti ce tinusera slujba in noaptea cea mai inalta, jerbele verzi de salcie inca nu se ofilisera. Ba mai mult, din difuzoarele ramase fara prea multi auditori rasuna cu ecou slujba de dimineata. In biserica, doar citiva credinciosi matinali tineau, prin inchinaciuni facute larg, isonul preotilor ce indemnau cerul sa asculte rugaciunile pamintene. Si de sute de ani se intimpla asta, pentru ca manastirea este ctitoria din 1654-1658 a lui Constantin Voda Serban. Biserica a fost zugravita in timpul lui Radu Voda Leon (1664-1669). Din aceasta zugraveala se mai pastreaza doar icoana hramului, deasupra usii din pridvor. Monumentul este o reproducere aproape fidela a bisericii lui Neagoe Basarab de la Arges, doar putin marita prin adaugirea, in fata pronaosului, a unui masiv pridvor deschis, marginit de arcade sprijinite pe coloane robuste de zid. Se remarca atit arhitectura foarte ingrijita a turlelor, cit si compozitia decorativa a fatadelor. Restaurata de mai multe ori (ultima data acum citeva decenii), se prezinta azi sub infatisarea originara. Manastirea a fost marita si inzestrata cu anexe in anul 1668, cind a devenit mitropolia tarii. Palatul, construit de Serban Voda (1654-1658), marit la sfirsitul secolului al XVII-lea, este inglobat in vasta cladire a resedintei patriarhale, construita in anii 1932-1935. Dupa Revolutie aici a fost primul sediu al Camerei Deputatilor. Poate de aceea, astazi este pazit pe toate laturile de posturi fixe de santinela. Astfel realizata, constructia cuprinde o pivnita si numeroase incaperi la parter, iar la etaj un larg vestibul, o sala spatioasa de receptie, diferite saloane si camere, biblioteca, un paraclis si doua foisoare. Interiorul secretariatului cabinetului patriarhal si holul sint decorate cu picturi de Costin Petrescu, iar sculpturile mobilierului si tapetului de lemn sint realizari ale sculptorului Grigore Dumitrescu. Am inconjurat manastirea de citeva ori. Nici un zgomot nu se auzea, in afara slujbei ce curgea molcolm din difuzoare. Daca ar fi incetat, nici n-ai fi simtit ca sint oameni in jur, ci ingeri. Citeva umbre se miscau de colo-colo, intrind si iesind din biserica, dar cu atita evlavie si smerenie incit n-ai fi zis ca sint suflete vii. De dupa nori a iesit soarele a purificare. Si a lumina. Am coborit pe acolo pe unde venisem. Din spatele meu se ridica albastruie ceata usoara a luminarilor. Sau poate sufletele celor dusi se ridicau la ceruri pentru binecuvintare si Invierea viitoare.

Material realizat cu sprijinul firmelor SC DAFI COMPEXIM SRL si SCT. DANCOR ROMCONSTRUCT SRL
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona