Bungee-Jumping - limita extrema
Articol
Practicarea bungee-jumpingului nu are nimic de-a face cu o vacanta, fie ea si trasnita, dar in mod paradoxal face cit doua. Dupa ce te arunci in gol de la o suta si ceva de metri, te simti mult mai relaxat si mai bine dispus decit dupa un concediu reusit... sau cel putin asa sustin multi dintre cei care au avut aceasta experienta.Chiar daca pare o sminteala a societatii moderne, bungee-jumpingul nu este nici pe departe un produs al zilelor noastre zbuciumate. "Sportul" acesta este practicat de bastinasii Insulelor Pentacost din Pacific de cind lumea. Ce-i drept, membrii triburilor Vannatu (caci ei sint adevaratii "parinti" ai bungee-jumpingului) nu se arunca in gol de dragul adrenalinei, ci pentru ca asa ?le cer zeii? si obiceiul pamintului. In fiecare an, in locurile sacre ale insulelor, sint ridicate turnuri de lemn, inalte de 240 de metri. Tinerii care doresc sa fie acceptati in comunitatea barbatilor se urca in virful turnurilor, se leaga de picioare cu o liana si sar de acolo incercind sa ajunga cit mai aproape de pamint.
Buna desfasurare a lucrurilor tine de lungimea si rezistenta lianelor, a caror alegere este extrem de importanta. Este un ritual de initiere si o modalitate de a cere zeilor recolte bogate.
Asistind la o astfel de ceremonie, membrii Clubului Dangerous Sport din cadrul Universitatii Oxford si-au zis ca salturile respective sint de-a dreptul "cool", si ca trebuie valorificate. Ei au inlocuit liana cu o coarda impletita de nylon cauciucat, rezistenta la soc, si au pus bazele bungee-jumpingului modern. Pe 1 aprilie 1979, a avut loc primul salt: David Kirke, Alan Westor, Tim Hunt si Simon Keeling, sarind simultan de pe podul suspendat Clifton din Bristol. Isprava celor patru a facut senzatie, si noul sport si-a gasit repede o multime de adepti. Marea Britanie a fost prima tara care s-a ocupat de aspectele organizatorice ale bungee-jumpingului. In prezent, in Anglia exista nu mai putin de 19 cluburi de bungee-jumping, dintre care cinci sint afiliate la Bersa (British Elastic Rope Sport Association), asociatia care are drept scop desfasurarea acestui sport in conditii de maxima siguranta. Exemplul Angliei a fost urmat si de alte tari europene printre care se numara Franta (10 cluburi), Grecia (4 cluburi), Bulgaria (3 cluburi), Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia si, mai nou, Romnia. Treptat, bungee-jumpingul nu numai ca a luat amploare, dar s-a si diversificat. La ora actuala exista mai multe tipuri de sarituri, cele mai apreciate fiind bungee si catapulta, si diverse locuri pentru salt: macara, funicular, elicopter, cladiri sau poduri suspendate.
Ca orice sport care se respecta, bungee-jumpingul are si campionate. Primul a fost organizat in 1995 in SUA, participantii executind, printre altele, sariturile numite "touch down" (care presupun atingerea pamintului) si "napalm jump" (care au in vedere trecerea printr-un cerc de foc). Un campionat similar are loc in fiecare an pe 30 iunie in Mildenhall, Suffolk, inscrierea in competitie costind 40 de lire sterline.
Bineinteles ca in aceste conditii n-au intirziat sa apara recordurile. Cea mai "inalta" saritura de-a lungul unui perete vertical a fost inregistrata in Elvetia si a masurat 2296 de metri, iar cea mai "inalta" de pe un pod suspendat a avut loc in Colorado, masurind 3.454 de metri. Ba, mai mult, cel mai virstnic practicant al bungee-jumpingului avea 100 de ani, si cel mai numeros grup care a efectuat salturi numara 43 de persoane, pentru ca, am uitat sa va spunem, nu este obligatoriu sa testati atractia gravitationala de unul singur. In functie de rezistenta corzii, puteti sa va aruncati in gol cu tot cu familia, vecinii si prietenii.
Pe meleagurile noastre, bungee-jumpingul a ajuns ceva mai greu, dar a prins repede. Ca deh, singele apa nu se face. In definitiv, stramosii nostri aveau o adevarata slabiciune pentru sariturile libere in prapastie, gasind ca aruncarea de pe virful unei stinci in sulitele aflate dedesubt este cea mai sigura modalitate de a transmite mesajele lui Zamolxis. Lasind insa la o parte posibilele porniri, trebuie sa spunem ca romnii au indragit rapid sportul acesta, cu atit mai mult cu cit la noi, in Cheile Risnoavei se afla o instalatie de bungee unica in lume si a doua ca inaltime din Europa (peste 136 m). Instalatia cu pricina a fost gindita si pusa la punct de patru baieti ingeniosi: Cristi, Aurel, Costi si Bogdan, care s-au apucat de treaba cu sprijinul lui Mihai Mindreanu, un romn stabilit in America, alpinist si practicant al bungee-jumpingului. Una peste alta, ei au inventat un nou sistem de bungee in care saltul se executa direct din corzi. Cum vine asta? Simplu! Intre peretii cheilor sint montate doua cabluri pe care este instalat un scripete prin care culiseaza cel de-al treilea cablu. Rolul acestuia din urma este sa ridice de la pamint nacela (un soi de cos confectionat din chinga de forta in care se afla instructorul si cel care urmeaza sa efectueze saltul). Cablurile sint trecute printr-un troliu actionat manual. Cind nacela ajunge la inaltimea maxima, dat fiind ca aveti deja pe dumneavoastra intreg "harnasamentul" respectiv, hamul si coarda, nu trebuie sa faceti altceva decit sa sariti.
In ceea ce priveste echipamentul, nu e cazul sa va faceti griji; troliul utilizat poate tracta la nevoie si o telecabina, corzile folosite pentru sarituri sint fabricate in Franta, iar hamul apartine prestigioasei firme Petzl. In functie de greutatea celui care sare, sint intrebuintate trei tipuri de corzi: pentru 40-60 kg/pers., 60-90 kg/pers. si 90-130 kg/pers.
Restul insa depinde numai de dvs., pentru ca, in definitiv, nu este de ici de colo sa te arunci cu capul inainte in haurile Risnoavei. Cind vezi peretii de stinca si simti golul dedesubt, parca iti mai scade din entuziasm; ba nu-i deloc exclus sa te apuce o frica sanatoasa si sa renunti la "marele salt". Daca vi se intimpla o asemenea "rusine", nu va necajiti, pentru ca au mai patit-o si altii.
"Au fost si persoane care, o data ajunse la fata locului, s-au razgindit. In mod surprinzator, baietii sint cei care renunta", spune Cristi Pena. Tot el ne-a explicat ca "majoritatea fac ceea ce si-au propus, si pentru o parte dintre ei bungee-ul devine sportul preferat. In decurs de un an si jumatate s-au executat peste 3500 de salturi. Printre primii care au sarit a fost o femeie in virsta de 49 de ani, care si-a dorit toata viata sa practice bungee-jumping. Pina acum este decana de virsta de la noi, deoarece media de virsta a celor care fac salturi este de 20-25 de ani". Cristi Pena lucreaza in alpinismul industrial, pasiunile sale fiind evident bungee-jumpingul si alpinismul. "Pentru mine, sporturile acestea doua inseamna totul. As vrea sa practic bungee in Australia, si mai precis, pe Grand Tower, un pod suspendat deasupra unui camion fantastic - un abis de aproximativ 500 de metri. Este o senzatie extraordinara, pe care o capeti insa dupa 10-20 de salturi, cind incepi sa detii controlul si sa devii cu adevarat constient" - zice Cristi, al carui sfat pentru cei care doresc sa practice bungee-jumpingul suna simplu: "Fiti extremi!".
Informatii suplimentare la telefon: 093/477477. Pretul "aventurii" este de aproximativ un milion de lei, incluzind si transportul pina in Cheile Risnoavei. Salturile se executa pe propria raspundere, organizatorii avindu-si partea de responsabilitate doar in ceea ce priveste echipamentul.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona