Judetul Arges - leagan de istorie si legenda
Articol
Text & foto: Victor Raicu

Incununat de piscurile semete ale celor mai inalti munti ai Romaniei, de unde isi au izvoarele riurile ce curg spre cimpia manoasa a Munteniei, judetul Arges reprezinta o importanta componenta a culturii poporului roman. Pe vaile ce brazdeaza stravechiul pamint al Argesului se prind in sirag de frumusete si bogatie vetrele asezarilor ce se inscriu pe harta spirituala romaneasca ca un tarim de nesecata creatie.

Arta populara argeseana se caracterizeaza prin originalitate si unitate, inmanunchiind in cint si vers, in datini si obiceiuri, in dans si port popular, in casele taranesti setea de frumos a locuitorilor care si-au ctitorit viata la poalele Carpatilor, "pe Arges in jos". Au patruns in sate argesene care isi adauga cladiri cu mai multe etaje, blocuri solide, pe masura unui timp care urca rapid in civilizatie. Casele din Arges, chiar si cele mai vechi, au o infatisare luminoasa, tonica si vesela. In ograzile care le adapostesc, in peretii lor, in stilpii prispelor vopsiti in culori deschise, se aduna seninul ceresc. Nu se stie, si poate nu este nevoie sa se stie daca obiceiul casei taranesti in Arges si in intreaga tara exista si la alte popoare. Se stie insa ca firea romanului este mereu vesela, limpede si deschisa, pura ca apa izvoarelor de munte. Alaturi de casele si gospodariile taranesti, Argesul pastreaza vechi urme de cultura materiala, schituri si manastiri, muzee si case memoriale. Strabatut de cursul superior si mijlociu al Argesului, de la care si-a luat numele, judetul Arges se numara printre judetele din zona sudica a Romaniei, alungindu-se pe directia nord-sud, de la virfurile cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali pina in Cimpia Romana. La nord se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, limita fiind data de creasta Muntilor Fagaras, Piatra Craiului si culoarul Bran-Rucar; la est se invecineaza cu judetul Dimbovita, hotarul situindu-se de-a lungul muntilor Leaota si peste o mica portiune a Cimpiei Romane; in sud, cu judetul Teleorman, limita trecind prin Cimpia Gavanului, iar in vest, cu judetele Vilcea si Olt, hotarul strabatind transversal muntii Fagaras, Subcarpatii Getici, Podisul Getic si Cimpia Romana. Intre aceste limite, judetul Arges ocupa o suprafata de 6800 kmp.
Peisajul natural deosebit de pitoresc al meleagurilor argesene, existenta in cuprinsul judetului Arges a primelor capitale a Tarii Romanesti - Curtea de Arges si Cimpulung -, alaturi de multe alte marturii ale trecutului, fac ca Argesul sa se situeze printre primele judete ale tarii in ceea ce priveste potentialul turistic. Resedinta judetului Arges, municipiul Pitesti, beneficiaza de o pozitie ideala pentru functia sa: se afla in centrul acestuia. Pitestiul este atestat documentar pentru prima data in vremea domniei lui Mircea cel Batrin care, la 20 mai 1388, daruia manastirii Cozia "o moara in hotarul Pitestilor". A doua atestare documentara este datata 19 iunie 1421, cind aceeasi manastire avea "doua mori, la Pitesti". Primul act cunoscut ca fiind emis la Pitesti dateaza din 16 august 1481, fiind o porunca a lui Basarab cel Tinar (Tepelus). La inceputul secolului al XVI-lea apare in documente denumirea de "orasul Pitesti". La 1 aprilie 1510, Vlad cel Tinar, domnul Tarii Romanesti, daruia fratilor Craiovesti niste sate din preajma "Pitestilor". Biserica domneasca Sf. Gheorghe, biserica Sfinta Treime, schitul Trivale, Hanul Gabroveni, Muzeul Judetean Arges, Galeriile de Arta, parcul Trivale, Monumentul 1907, Poarta Eroilor, Palatul Culturii sint doar citeva dintre obiectivele turistice ale Pitestiului.
Nu departe de Pitesti, in satul Valea Mare-Podgoria, se afla Casa memoriala "Liviu Rebreanu". Casa, constructie in stil traditional muscelean, este asezata la poala unor dealuri impadurite cu stejari. Aici si-a petrecut marele romancier ultimii 14 ani de viata. Si tot aici, la Valea Mare-Podgoria a scris romanul Rascoala, inspirat fiind de realitatile satelor din sudul Argesului, pe care le-a cunoscut bine, romanul Amindoi, precum si fragmente din Ion si Gorila. Inmormintat in cimitirul Valea Mare-Podgoria, Rebreanu a fost deshumat ulterior si mutat in cimitirul Belu din Bucuresti, linga cei mai mari creatori ai literaturii romane, Eminescu si Caragiale. In apropiere de Valea Mare-Podgoria, la Stefanesti, se afla Casa Bratienilor, numita "Florica" - in memoria fiicei lui I.C. Bratianu, trecuta de tinara in nefiinta. "Mecca liberalilor", conacul de la Florica a intrat in istorie si merita vizitat de orice iubitor al trecutului poporului roman; o vizitata aici este o intilnire cu istoria insasi.
"Florica nu era numai cadrul in care se evoca intreaga viata asa de dulce a copilariei, asa de vesela a tineretii, dar uneori mi se parea ca traieste, ca are un suflet plamadit din sufletele noastre ale tuturor, ale celor morti si ale celor vii...", scria Sabina Cantacuzino.
Dintre membrii familiei Bratianu care au trait la conacul de la Florica ii amintim pe Ion C. Bratianu, Ion I.C. Bratianu, Dinu Bratianu si Vintila Bratianu. In imediata vecinatate a conacului de la Florica se afla Capela familiei Bratianu, ctitorita in anul 1898 cu hramul "Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul". De-a lungul timpului au fost inmormintati aici I.C. Bratianu, Ionel Bratianu, Vintila Bratianu. Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighetul Marmatiei, au fost si ei adusi peste ani in capela de la Florica. La Florica se afla Biblioteca suspendata, cea mai importanta biblioteca particulara din Romania. Conacul de la Florica ofera turistilor spatii de cazare in 4 apartamente, 5 garsoniere si o camera la mansarda. Tel./fax: 0248-266.703; 266.551.; e-mail: ccbratianu@xnet.ro. La 10 km de Pitesti, in comuna Stefanesti se afla Complexul Muzeal National Golesti, al treilea ca marime si importanta din tara. Este format din doua mari muzee:
1. Conacul Golestilor - declarat muzeu in anul 1958, cuprinzind patru sectii:
- sectia memoriala familia Golescu;
- sectia pedagogica (Scoala de la Golesti);
- sectia de etnografie si arta populara a judetului Arges;
- sectia de istorie.
2. Muzeul Viticulturii si Pomiculturii in aer liber din Romania.
Conacul Golestilor, construit la 1670 de Stroe Leurdeanul cu ajutorul mesterului Stoica din Tirgoviste si sprijinul Visei din Golesti, sotia lui Stroe, este singura constructie laica fortificata din tara. Stiind cit de schimbatoare erau vremurile, Stroe inconjoara conacul cu ziduri inalte de caramida, iar in turnurile de aparare instaleaza tunuri. Zidurile groase, etajul cu paianta, monumentalitatea, dar si eleganta conacului prefigureaza aparitia constructorilor din perioada brincoveneasca. In 1646, tot Stroe Leurdeanul ridica biserica din vecinatatea muzeului, care imbina cu finete influentele muntenesti cu cele din zona Moldovei, din Armenia si din Orientul apropiat.
Sistemul de fortificatii al conacului cuprinde zidurile cu contraforturi si metereze si are forma unui patrulater, ce prezinta in colturi cite un turn rotund din caramida, in interiorul caruia, pe o platforma din lemn, puteau sta soldatii in pozitie de tragere. Sectia memoriala a muzeului cuprinde "Scoala sloboda obsteasca", infiintata de marele carturar Dinicu Golescu. Oferea sanse copiilor saraci din imprejurimi sa invete alaturi de cei bogati. Manualele erau gratuite si pentru prima data erau primite fete alaturi de baieti. A fost prima scoala moderna cu predare in limba romana si a functionat din 1826 pina in 1830. Aici au predat mari personalitati ale scolii ardelene, printre care si Aron Florian, primul director al scolii. In scoala sint expuse atit piese de mobilier, cit si manuale din perioada lui Spiru Haret. Linga aceasta se afla Foisorul lui Tudor Vladimirescu, folosit cu rol de observare a imprejurimilor. Aici si-a trait ultimele zile din viata Tudor Vladimirescu, intre 18 si 21 mai 1821. Retragindu-se dinspre Bucuresti spre muntii Olteniei, Tudor si-a instalat tabara la Golesti, fiind in bune relatii cu boierii Golesti. Din nefericire, aici a cazut victima unui complot pus la cale atit de catre membrii Eteriei cit si de catre unii dintre pandurii sai, nemultumiti de atitudinea foarte severa pe care acesta o avea fata de orice act de insisciplina. Capturat de catre oamenii lui Alexandru Ipsilanti, a fost dus spre Tirgoviste spre a fi judecat, insa pe drum a fost asasinat, trupul fiindu-i aruncat intr-o fintina. Linga turn se afla bolnita (in prezent adaposteste casa de bilete si un spatiu destinat expozitiilor temporare), asezamint destinat celor batrini, bolnavi si saraci. A fost infiintata de marele ban Radu Golescu si intretinuta pe cheltuiala sa. In apropierea conacului se afla parcul Golestilor, unde exista in vechime un elesteu traversat de un pod din lemn de mesteacan, un foisor si statui din piatra dupa moda vremii. Muzeul Viticulturii si Pomiculturii in aer liber din Romania este unicul din lume de acest tip si de aceasta anvergura, fiind realizat in corelatie cu harta geografica si istorica a Romaniei. Cel mai important sector al muzeului il constituie gospodariile taranesti aduse din principalele zone viticole si pomicole ale tarii, grupate sub forma unui sat romanesc. Fiecare gospodarie viticola sau pomicola inglobeaza in cadrul ei atit casa de locuit, toate dependintele si uneltele de lucru specifice, cit si cele necesare diferitelor indeletniciri: agricultura, cresterea animalelor, albinaritul etc. La 25 km de Pitesti, spre Gaesti, se afla orasul Topoloveni, atestat documentar la 19 iunie 14-21, Topoloveni insemnind "locul cu plopi". Gheorghe Topoloveanu a fost printre primii greci care au colonizat aceasta zona. Daniil Topoloveanu, fiu al Topolovenilor, a fost al II-lea mitropolit al Tarii Romanesti, intre anii 1702 si 1791.
La 1819 apare prima cartografie a Topolovenilor si a zonei limitrofe. Oamenii acelor vremuri erau tarani liberi, proprietari de paminturi si foarte putini clacasi. La Topoloveni s-a nascut si a trait Ion Mihalache, membru marcant al PNTCD. In timpul sau, se dezvolta clasa invatatorilor si clasa preotilor, care au reusit sa cistige drept de reprezentanta in parlamentul Romaniei pentru taranii din zona Topoloveni. Tot aici s-a nascut profesorul Ioan Raducanu, deputat in parlamentul Romaniei, care a cerut in parlament si a obtinut:
- infiintarea cooperatiei;
- concediul de odihna platit;
- infiintarea Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
La Topoloveni s-a nascut si inginerul Nicolae Gheorghe Popovici, care a absolvit in 1893 Facultatea de Silvicultura din Paris, iar in 1896 a infiintat primul ocol silvic privat din Romania, donindu-si casa si gospodaria din Topoloveni in acest scop.
Ion Mihalache si sotia sa, Niculina Mihalache, au infiintat cooperativa "Muncitoarea - Topoloveni".
In apropierea Topolovenilor s-a nascut si a creat marele pianist Dinu Lipatti, casa fiindu-i astazi muzeu.
Sa nu uitam ca in zona Topolovenilor a haiducit Radu lui Anghel din Greci, cintat in folclor:
..."N-ati vazut pe Radu mamii,
L-am vazut la crisma Stanii,
Unde-si beau drumetii banii
Si haiducii gologanii..."
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona