Muzeul Geologic - pe urmele dinozaurilor
Articol
TEXT & FOTO: EMA COJOCARU

Pe Soseaua Kiseleff, una dintre cladirile frumoase ale Bucurestiului, veche de aproape un secol, gazduieste in salile-i uriase exponate fara numar, de la dinozauri la flori de mina, de la fosile la minerale fluorescente, ca intr-un adevarat mozaic... Cel mai mare atu al muzeului este echipa de cercetatori geologi, care infirma prejudecata ca un muzeu geologic este un muzeu plictisitor, si care are grija ca vizitatorii sa plece de acolo cu multe informatii interesante.

Cladirea impunatoare a fost construita la inceputul secolul XX si a fost destinata initial gazduirii Institutului Geologic, unul dintre cele mai vechi din tara. Carol I a semnat in 1906 decretul regal de infiintare a institutului, act care poate fi vazut in original, chiar in holul de la intrare al muzeului. Acum un secol, pe linga activitatea de cercetare desfasurata aici, existau si colectii de roci si minerale care puteau fi vizitate de public, un muzeu incipient organizat in sala "Colectiuni" de la parter. Uriasul patrimoniu muzeal de astazi (cu circa 85.000 de esantioane) s-a imbogatit in timp si din donatii ale institutiilor sau ale persoanelor particulare, majoritatea geologilor care au lucrat aici lasindu-si colectiile in depozitul institutului. Incercarea de a organiza un muzeu a fost zadarnicita de bombardamente si cutremure, culminind cu cel din 1977, cind cladirea a fost grav afectata. Pina in 1989, cind s-a incheiat consolidarea, au existat si propuneri ca incinta sa-si schimbe destinatia, sotii Ceausescu dorind sa amenajeze aici un muzeu al trofeelor de vinatoare. Refacerea cladirii s-a facut intocmai, pornind de la fotografiile de epoca, mai putin sala bibliotecii, care avea mobilier masiv de stejar, pina sub tavan (12 m inaltime) si o scara in spirala, ce ducea la balconul ce inconjura sala ca un briu. Deschiderea oficiala a Muzeului Geologic s-a facut, in sfirsit, in aprilie 1990. La parter se afla sala de "Colectiuni", deschisa publicului inca din 1908, in care se pot admira astazi frumoasele flori de mina aduse din Banat, Maramures, Apuseni. Sala Mezozoicului face in luna iulie obiectul unei expozitii temporare - "Dinozaurii pitici din Tara Hategului", in colaborare cu Facultatea de Geologie din Universitatea Bucuresti, in cadrul careia cei doi dinozauri "rezidenti" ai muzeului (reprezentind, in marime naturala, doua specii descoperite doar in Romania) sint vedete, alaturi de alte exponate pretioase: cuiburi cu oua de dinozaur, oase ce au permis reconstituirea mai multor specii neobisnuite de dinozauri pitici, dar si resturi fosile de micromamifere si alte vietuitoare care au fost contemporane faimoaselor reptile din Cretacic. Expozitia promoveaza Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului, care protejeaza siturile in care au fost descoperite resturi fosile de dinozauri pitici, unice in lume. Primul paleontolog care a descoperit aici dinozauri a fost Franz von Nopcsa. Cele citeva sute de resturi scheletice pe care le-a colectat sint astazi in proprietatea British Museum, Romania detinind doar fosilele scoase la lumina in ultimele decenii de cind au fost reluate cercetarile. Cea mai importanta descoperire o reprezinta cuiburile cu oua de dinozaur de la Tustea, unele cuiburi continind si schelete de pui nou-nascuti sau chiar resturi de micromamifere (unice in Europa). Cercetarile din ultimii 35 de ani, conduse de prof. dr. Dan Grigorescu, au indicat noi specii de dinozauri, dar si pterosauri si crocodili. O descoperire spectaculoasa a fost identificarea unui pterosaur gigantic (Hatzegopteryx thambema), care putea fi unul dintre cele mai mari animale capabile de zbor din toate timpurile. Anvergura aripilor depasea 10 m, fiind mai mare decit un avion planor, iar craniul avea o lungime de aproape 3 m, fapt posibil datorita structurii interne a oaselor, in mare parte goale si umplute cu aer. In urma cu milioane de ani, Tara Hategului era o insula afectata de eruptii vulcanice, si s-ar parea ca mediul de viata, izolat si restrins ca suprafata, a dus la scaderea taliei majoritatii speciilor de dinozaur ("piticism insular"), fenomen unic in lume in cazul acestor reptile. Au fost identificate noua specii, atit ierbivore, cit si carnivore, iar importanta stiintifica a fosilelor descoperite este data si de virsta lor, fiind plasate chiar inainte de disparitia pe plan mondial a dinozaurilor. Prezentarea stiintifica este secondata de o serie de desene realizate de copii, ce ilustreaza lumea dinozaurilor vazuti prin prisma plina de fantezie a "piticilor".

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona