Axiopolis
Articol
Urcind drumul mai departe, mina in mina cu apa, infasurindu-te in jurul dealurilor, ajungi in "imparatia" umbrelor, la castrul, azi garnizoana militara, Axiopolis. Aici amintirile sint inca vii si fiecare piatra ar avea cite ceva de depanat, incepind cu incinta bazilicilor crestine, care adapostesc oseminte felurite. Cele mai de pret ramin insa cele ale Sfintilor Chiril, Chindreas si Tasios, petrecuti in nefiinta cindva, prin veacul al IV-lea.
Prima bazilica este situata chiar in afara fortaretei, in fata intrarii de pe latura de nord. Ea se compune dintr-un naos mononavat si absida altarului. Naosul avea o lungime de 11,40 m si o latime de 4,95 m. Deschiderea absidei altarului este de 2,20 m. Pe latura de sud a bazilicii a fost adaugata in secolele V-VI o capela funerara cu dimensiunile de 4 x 2 m. Aici au fost inmormintati comitele Gibastes si fiica sa Antusa.
Cea de-a doua bazilica de la Axiopolis era prevazuta cu un baptisterium, dovada a existentei aici a unui scaun episcopal.
O descoperire arheologica de o importanta deosebita facuta la Axiopolis o constituie un cavou crestin de familie, din secolele VI-VII. El se afla la aproximativ un km de cetatea romano-bizantina, pe un platou inalt de pe malul drept al Dunarii. Constructia funerara consta dintr-o camera de forma rectangulara, cu axul orientat pe directia est-vest. Are peretii construiti din piatra de calcar nefasonata, legata cu mortar, iar tavanul, boltit din caramizi dispuse radial. Dimensiunile sale exterioare sint de 4,07 m lungime, 2,60 m latime. Accesul in cripta se facea direct printr-o intrare sapata in peretele ei de rasarit. Ea are 0,97 m inaltime si 0,73 m latime. In interior, pe peretele de nord sint sapate doua nise de 0,25 x 0,20 m, situate la un metru fata de nivelul podelei si 1,50 m una fata de alta. O alta nisa pentru opait se afla la interior, deasupra intrarii in cripta.
Peretii interiori ai criptei sint pictati cu vopsea rosie. Pictura consta dintr-o alternanta de cruci si pomi de diferite marimi. Pe peretele interior al intrarii este reprezentata si o litera greceasca, abreviere a cuvintului "Dumnezeu".
Intrarea in cavou era blocata de o placa de calcar, ce are reprezentata pe ea o cruce incadrata intr-un chenar ornamentat cu frunze de acant. Pe spatele placii este daltuita o alta cruce. Aceasta placa este un fragment dintr-un cancelli (balustrada care in vechime separa in lacasurile de cult crestine incaperea altarului de naos) al unei bazilicii locale. Ea a fost asezata aici dupa distrugerile provocate de marea invazie slavo-avara de la cumpana secolelor VI-VII d.H.
Cel mai important obiect de inventar din interiorul mormintului este o cruciulita de aur. Dimensiunile bratelor sale sint de 2,6 x 2,2 cm, iar greutatea de 4,17 g. La intersectia bratelor se afla un suport circular pentru o piatra. In interiorul cavoului se aflau asezate cinci schelete: doua de barbati, doua de femei si unul de copil. Ce mistere ascund aceste oseminte, inca nu se stie, viitorul va sa ne spuna mai mult...


histria
De la Axiopolis, drumurile se ingusteaza, hirtoapele se inmultesc si pilcurile de salcii mai atin cararea, cind si cind. Daca ai curaj si te avinti, cu riscul de-ati strica masina, printre contorsionarile Dobrogei, tintind gura Istrului, vei avea o surpriza de calibru. Vei putea trage in piept aromele cindva seducatoare ale superbei Histrii, prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei. Dupa Eusebius, ea ar fi fost intemeiata in jurul lui 667 i.H., de colonistii veniti din Millet. Cu o dezvoltare neintrerupta timp de mai bine de 1300 de ani, incepind din perioada greaca si pina in cea romano-bizantina, Histria a fost distrusa in cursul secolului al VII-lea d.H. si parasita treptat de locuitorii sai.
Inaltata dupa un model bine cunoscut in lumea antica, cetatea era constituita din doua unitati distincte: acropola si asezarea civila, inconjurate fiecare de cite un zid de incinta propriu, ce insumau o suprafata de 35 ha. Distrus catre sfirsitul secolului al VI-lea i.H., astazi un nou zid de incinta reduce suprafata la jumatate.
Povestesc arheologii si citiva batrini ai locurilor ca incercarea primului val de sciti de a se stabili in sudul Dunarii si razvratirile cetatilor pontice contra lui Lysimach au adus, spre sfirsitul veacului al IV-lea i.H., multa vatamare cetatii acesteia. A fost refacuta, mai tirziu, si a ajuns la o oarecare inflorire, dar numai datorita aliantelor cu getii.
In anul 72 i.H., regele Pontului aduce la Histria primele armate romane, iar citiva ani mai tirziu cetatea ajunge in mina lui Burebista. Dupa moartea acestuia insa, trece sub stapinire romana, incheindu-se astfel dulcea perioada de autonomie. Cu romanii, inflorirea avea sa continue. Cetatea se extinde, apar noi anexe si chiar un sistem complex de terme. Carpogotii n-au fost insa de acord si au trecut la distrugere in masa, obligind locuitorii din epoca romana tirzie la restringerea zonei la doar sapte hectare.
Incepute inca din 1914, sapaturile arheologice au scos la lumina o serie de monumente datind din diferite perioade ale existentei Histriei. Din cea greaca au mai ramas zona sacra, acropola - cu templele lui Zeus si al Afroditei, dar si o parte din asezarea civila.
Aceasta din urma, situata pe platoul de la vest de acropole, era inconjurata de o incinta din piatra, unde s-au gasit urme ale locuintelor din perioada arhaica, clasica si elenistica si ateliere ceramice. Printre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice se numara si cele cinci bazilici crestine, cu caracter episcopal, care reflecta intensa viata religioasa din aceasta epoca (crestinismul devenise religie de stat). Astazi, monumentele incluse in circuitul de vizitare al cetatii sint reprezentate de incinta romana cu poarta principala si turnurile de aparare (construite in epoca romana), cele doua terme si o serie de edificii publice din perioada romano-bizantina, trei bazilici civile si patru bazilici paleocrestine, piete publice, magazine, cartiere de locuinte cu caracter rezidential sau economic. De asemenea, cercetarile au scos la lumina un bogat material arheologic - fragmente arhitectonice, sculpturi, inscriptii, materiale de constructie, ceramica greceasca si romana, sticlarie, piese din metal - care sint expuse in marele muzeu al cetatii.
Cindva, pe aceste locuri se aflau paduri luxuriante. Copacii, insa, au fost taiati, au crescut altii, s-au cufundat cu totii in tina Zidurile s-au darapanat, numai cetatea continua sa fascineze, spunind povesti din veac, cu zei prea mindri si amazoane indraznete.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona