Romania - Tara festivalurilor
Articol
Text: Anne-Mary Nechita & Oana SubTiricA
Foto: Silviu Pavel, Ovidiu Huiban, Sorin Antonescu, Victor Raicu

In multe tari ale lumii cu traditie in turism, ministerul sau autoritatea de resort se dovedesc din ce in ce mai interesate sa afle care sint sau ar putea deveni principalele elemente de atractie pentru vizitatorii straini. Este un exercitiu dificil care, oricit de putin interesant ar parea, antreneaza o armata de specialisti in consultanta, marketing, sondaje. Se fac evaluari, se dau raspunsuri si se remodeleaza piata ofertei. Sint tari care astfel ajung sa incaseze miliarde de dolari. Si desi ar trebui sa fie multumiti, se continua in permanenta goana dupa idei care sa-i acroseze cit mai repede pe straini si sa creeze o traditie pentru destinatia respectiva. Cel mai popular program, ambalat si vindut prin sloganuri cit mai atractive, este Festivalul.

Statistici si un profil pentru consumator
Americanii, brazilienii, cubanezii, spaniolii, austriecii si chiar ungurii au lansat asemenea provocari si practica chestionare care sa defineasca si sa redefineasca acest fenomen. S-a ajuns de la evenimentul simplu la cascadele culturale, in care doua sau mai multe tari se reunesc in asa-numitul "cultural venture" - asociere culturala pentru reusita careia s-a conceput un profil al consumatorului de festival - un individ de virsta medie, intre 34 si 49 de ani, dispus sa cheltuiasca mai mult de 1000 de dolari, cu o pregatire intelectuala medie sau peste medie, de obicei adept al calatoriilor cu avionul, care prefera un sejur de circa 5,2 nopti (Travel Industry Association of America Travel Scope Survey 2003).
Desi la capitolul statistici Romania nu sta la fel de bine, nepracticindu-se inca asemenea chestionare, in pofida existentei unui Institut National de Cercetari pentru Turism, in ceea ce priveste evenimentele tinde sa devina o veritabila "Tara a festivalurilor". Ne putem da seama de acest lucru doar uitindu-ne putin spre Litoral, unde au reaparut marii animatori sustinuti in principal de canalele radio si TV si, intr-un procent ce-i drept mai redus, de media scrisa. Concursuri pe plaja, jocuri sportive cit mai trasnite, concepute de agentii de publicitate si sustinute de sponsori, au scos turistii din hoteluri si i-au implicat in ceva ce se cheama "entertainment", ocupatie care pe linga faptul ca le umple timpul, le consuma si banii, multi, putini, socotiti pentru vacante. Au iesit din amorteala si societatile de turism care, uneori, in calitate de coorganizatori, au simtit ca este momentul sa se implice in sustinerea unor evenimente. Cu timpul, acestea se vor transforma, daca vor fi sprijinite de o logistica solida, in manifestari traditionale, pentru ca festivalurile ofera vacantelor o alta dimensiune si o valoare ce se intipareste in memoria turistului. Important este ca aceste evenimente sa iasa din provizorat, sa se impuna si sa se dezvolte o data cu piata.

Ce este festivalul?
In 1969, Turner aprecia ca "festivalurile sint considerate ocazii care aduna laolalta si (re)interpreteaza elemente simbolice variate din existenta sociala a unui grup sau a unei comunitati, avind ca efect recrearea relatiilor sociale si fundamentul simbolic pe care se structureaza viata de zi cu zi". Experienta festivalurilor a devenit de asemenea o parte importanta a turismului cultural si rezultat al sistemului international de schimburi economice si comunicare operat de turism (Appadurai 1996).
In societatea antica, festival era considerata acea sarbatoare a comunitatii ce implica programe bine puse la punct, menite sa trezeasca sentimente de respect, bucurie si fascinatie, stabilite prin traditie sau sponsorizate de diverse grupuri si organizatii culturale. Acesta era diferit de evenimentele religioase prin aceea ca nu se concentra pe importanta ritualurilor, ci onora o anumita personalitate, comemora evenimente istorice si culturale importante sau crea o atmosfera folclorica aparte. Totusi, in anumite zone ale lumii, in special in America Latina si sudul Europei, aceste festivitati aveau o incarcatura religioasa.
Potrivit etnologilor, originea festivalurilor a constituit o problema de conjunctura, primele fiind organizate atunci cind oamenii, care nu intelegeau fortele naturii, au fost nerabdatori sa le cistige bunavointa. Pe aceasta tema s-au purtat ani si ani dezbateri aprinse. Pina la urma insa, specialistii au cazut de acord ca festivalurile erau asociate perioadelor de plantare si recoltare sau onorare a mortilor, furnizind celor mai in virsta sansa de a transmite traditia folclorica generatiilor urmatoare.

Tipologie, tendinte si evolutii
Festivalurile moderne nu sint construite distinct pe baza unor modele clasice. Generic si social decontextualizate, tipurile de festivaluri sint in mare masura inventate si planificate cu scopul principal de a atrage turisti si a vinde imaginea diferitelor tipuri de comunitati.
La ora actuala, in fiecare emisfera se pastreaza o varietate infinita de festivaluri rurale mostenite din vremurile cind agricultura, pastoritul si cresterea animalelor erau ocupatii de baza ale oamenilor. Printre cele mai atractive evenimente de gen din lume sint cele de origine celtica din Anglia, in timpul carora bisericile sint decorate cu flori, fructe si vita de vie sau legume, toamna. La fel de colorate sint si sarbatorile recoltei din Statele Unite - Festivalul National al Cireselor din iulie (Michigan) sau Expozitia de flori din Florida, regizata dupa modelul Floraliilor ce au loc in fiecare vara in Gent (Belgia), din 1837 incoace. Manifestarea aceasta isi are originile in Floralia romanilor, un ritual de primavara, in onoarea zeitei Flora. Traditii de acest gen exista si in Romania, in forme dintre cele mai variate, de la Sarbatoarea Dealurilor de la Runcu (martie), pina la Udatorul de la Surdesti si Sugatag (aprilie), Simfonia Lalelelor de la Pitesti (mai), Festivalul "Pomul Rubiniu" de la Carpen (mai) ori Armindeni - sarbatoarea lucrului la cimp. Nu mai putin atractive sint Festivalul Salcimului din iunie - de la Arbore (Suceava) si Poiana Mare (Dolj) sau Festivalul Castanelor din octombrie, de la Baia Mare.
In paralel cu acest tip s-a dezvoltat si sarbatoarea folclorica - cu specific local, national, international sau etnic. Citeva exemple in acest sens se gasesc si la noi, fiind ilustrate excelent de Festivalul cintecelor si dansurilor tiganesti de la Baile Felix (martie), Farsangul de la Sf. Gheorghe, Comorile folclorice de la Brad, Armoniile de Primavara de la Viseul de Sus, Festivalul comunitatilor etnice din Romania de la Resita, Floare Mindra de pe Iza, Festivalul Tiganilor de la Baile Herculane, Flori pe Prut de la Vetrisoara (Vaslui), Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc si multe altele. De la folclor pina la festivalul gastronomic nu a fost decit un pas, desi originea acestei forme de manifestare nu este deloc noua, elementele regasindu-se, potrivit lui Tertulian, in vremea Saturnaliilor - sarbatori romane in onoarea lui Saturn, zeul semanatorilor. Cu acel prilej se organizau celebrele banchete la care se minca si se bea mult. Si chiar daca astazi Saturnaliile au disparut, locul nu a ramas vacant, fiind repede ocupat de un Octoberfest in Germania, Midsummer si Festivalul Heringilor in Scandinavia, Festivalul Placintelor in SUA, sau celebrele festivaluri ale Sarmalelor, Placintelor, Piinii, Vinatului si Pastravului din Romania.
In lumea romana, dupa Saturnalii urmau Larentalia si Compitatia, sarbatori publice in care se cinsteau mortii. Asemenea manifestari au dainuit, timp de secole, multe natiuni moderne continuind vechile traditii. Mexicanii, de exemplu, considera ziua de 2 noiembrie drept "El dia de Los Muertos ("Ziua Mortilor") si isi impodobesc cimitirele cu flori, oferind ofrande saracilor sau turistilor - alimente, jucarii, daruri si luminari aprinse. Nord americanii fac acelasi lucru, din 1868 incoace, cind au decorat mormintele soldatilor unionisti si confederati cazuti in Razboiul Civil, si le-au dedicat un festival omagial.
Un alt tip de eveniment a fost indus si de schimbarea anotimpurilor. Chinezii au preluat Anul Nou din calendar si au dedicat o luna intreaga festivitatilor la sfirsitul lui ianuarie, inceputul lui februarie. Obiceiul se regaseste astazi in cultura multor state, in Canada existind Carnavalul de iarna din Quebec, in Uruguay, Ziua Plajei (8 decembrie), iar in Suedia, Homstrm (prima duminica din februarie). Cea mai apreciata festivitate de gen este Mardi Gras (Martea Grasa), un carnaval exuberant organizat in New Orleans, Louisiana. La noi, obiceiul a fost pastrat sub forma Procesiunii de primavara de la Resita (mai), Rusaliilor de la Bistrita Bargaului (iunie), Sinzienelor (Borsa, Bacau), Dragaicai, Tirgului de vara de la Moeciu, Toamnei Poienarilor de la Poiana Stampei (Suceava) si altele.

Sportul a avut si inca mai detine un rol important in panteonul festivalurilor. Cea mai faimoasa festivitate de acest gen este denumita Jocurile Olimpice, si initial se celebra, o data la patru ani, in sanctuarul lui Zeus de la Olimpia. Treptat, Jocurile Olimpice au reusit sa detroneze celelalte trei festivaluri sportive din Elada - Jocurile Isthmiane, Pythyane si Neameane, devenind lider incontestabil din 776 i.H. pina in 393 d.H., si din 1896 incoace. La inceputuri, ordinea evenimentelor nu se mai cunoaste cu precizie, se presupune insa ca prima zi era dedicata sacrificiilor, cea de-a doua atletismului, iar a treia luptelor libere, boxului si pancratiumului (un stil de lupta combinat). Existau si competitii speciale de echitatie, dar nu s-au bucurat de prea mare popularitate de-a lungul timpului, cedind locul pentatlonului.

Cele mai populare festivaluri din lume, insa, sint cele culturale. Gama acestora este intr-o continua diversificare, la ora actuala putind fi mentionate festivaluri muzicale de teatru, de film, literare, de arta plastica, dans, arte in general. Spre exemplu, Ziua Kalevala (28 februarie) in Finlanda este un bun prilej pentru parade si ceremonialuri dedicate operei epice nationale finlandeze Kalevala si autorului sau Elias Lnnrot. Un eveniment similar are loc anual in Tara Galilor - Royal National Eisteddfod - in august, ca omagiu adus literaturii si muzicii galice. Austria, la rindul ei, promoveaza festivalul Salzburg, un regal de muzica si armonie, iar Hawaii, faimosul Festival Aloha, in octombrie si noiembrie. Primul festival de film din lume a avut loc la Venetia in 1932, alte trei evenimente majore de la Cannes, Berlin si Locarno debutind in perioada 1940-1950. La capitolul carnaval, Italia ramine in frunte, fascinind si astazi cu celebrul sau Il Carnevale di Venezia, urmata indeaproape de Spania, cu Festivalul Sanfermin din Paplona, si Brazilia, cu carnavalul de la Rio de Janeiro. Principatul de Monaco are exclusivitate la capitolul circ, Festivalul International de la Monte Carlo adunind trupe renumite din toate colturile lumii, in timp ce Grecia, ca si in antichitate, da tonul in arta dramatica prin Festivalul elen. Muzica este la ea acasa in Austria si Germania, Festivalul de vals de la Viena sau cel de opera de la Bayreuth, reusind sa acroseze melomanii din lumea intreaga. La fel de bine cotat este si Festivalul Proms, marea atractie a verii londoneze, unde "muzica clasica este accesibila tuturor". In ultimii ani, genul a inceput sa se bucure de mare popularitate si la noi, unde au debutat cu un succes enorm festivalurile internationale "Jeunesses Musicales" si "George Enescu".
Dar pentru ca Romania nu are la ora actuala un calendar omogen al festivalurilor ce ar putea fi promovate si vindute ca tinte pentru perioade clare, asa cum se intimpla peste tot in lume, o sa incercam in cele ce urmeaza sa dam citeva repere:

Festivalul International "Jeunesses Musicales" - desfasurat anual in luna mai este cea mai importanta manifestare de gen din Romania, fiind prima recunoscuta oficial de Uniunea Europeana a Competitiilor Muzicale pentru Tineret (EMCY). Festivalul este unic in tara si pentru faptul ca reuseste sa reuneasca, intr-o formula de succes, aproape toate genurile muzicale - de la pop la blues, jazz si muzica clasica.

Festivalul International "George Enescu" - a fost infiintat in 1958, ca semn al recunoasterii geniului enescian, pentru a omagia viata si creatia marelui compozitor roman. Primele editii au reunit nume sonore ale vietii muzicale internationale, printe care amintim pe Lord Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter, Herbert von Karajan si multi altii. Printre artistii care s-au lansat cu acest prilej, trebuie amintite nume ca: Agnes Baltsa, Eugenia Moldoveanu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Maria Slatinaru-Nistor, Marina Krilovici, Elena Simionescu, Ion Buzea, Radu Lupu, Pascal Roge, Valentin Gheorghiu, Stefan Gheorghiu, Dan Grigore. Concursul a fost, insa, sistat in 1971, si reluat de abia dupa 1989, de cind a inceput sa se desfasoare o data la doi ani, in luna septembrie.

Festivalul de Arta Medievala de la Sighisoara - celebreaza intr-un mod unic atit vestigiile Evului Mediu, cit si viata plina de poezie din acea perioada. Spectacolele, indiferent de gen, se selecteaza, respectiv comanda, dintr-un repertoriu adecvat ideii de arta medievala, se renunta la concertele de muzica rock/pop, care nu fac decit sa afecteze originalitatea conceptului, in favoarea prelucrarilor sustinute de trupe consacrate, care accepta aceasta conventie. Se pastreaza concertele de muzica folk, ca singura "abatere" de la regula autoimpusa. Durata medie a spectacolelor nu depaseste 30 minute, iar amenajarea ambientala a spatiilor din cetate respecta spiritul epocii. In spatiile de desfasurare a festivalului din cetate sint autorizati artisti, mestesugari si comercianti capabili sa redea traditia specifica (fierari, argintari, gravori, ghicitoare in ghioc, descintatori, vinzatori ambulanti de talismane, de costume/elemente de costume de epoca etc.

Festivalul Callatis de la Mangalia - Sub numele de "Callatis" a fost lansat la... apa de-abia in 2000, cind pe scena-vapor, unica in Europa, s-au reprodus cele mai importante personalitati ale vietii culturale romanesti. Ideea a fost, de altfel, "importata" din vremurile cind scriitori precum Gala Galaction, istorici de talia lui Nicolae Iorga sau actori de valoarea lui Grigore Vasiliu Birlic, Puiu Iancovescu ori Sica Alexandrescu obisnuiau sa-si faca vacantele in vilele si casele dobrogene, umbrite de coroanele teilor, batind nisipul fin al plajei si savurind in voie baile de soare ori namol. In timp, "Callatisul" a luat amploare, a devenit un fenomen care s-a repetat in 2001, 2002 si 2003, depasind toate previziunile la capitolul public - peste 40.000 de spectatori. Si daca totul s-ar rezuma la divertisment, dar Callatis a introdus un deja celebru Tirg de carte, Gala tinarului actor, Academia Popaas, Dialogul generatiilor, Aleea Stelelor de Mare, Miss Diaspora si, nu in ultimul rind, Seniorii cetatii, corespunzator datei de 15 august, Ziua Mangaliei.

Cerbul de Aur de la Brasov - In fiecare zi de concurs, prima parte a serii este rezervata competitiei propriu-zise; etapa in care cintaretii, alesi pe baza unei preselectii atente, urca pe scena de la Brasov pentru a se intrece, interpretind doua cintece; primul din repertoriul personal al artistului, iar al doilea, un cintec romanesc trimis concurentilor de organizatorii festivalului. O a treia piesa poate fi interpretata in romana sau in orice alta limba preferata de concurent, interventiile originale, inclusiv reorchestrarea, fiind apreciate de producatorii festivalului. In a doua parte a serii, emotiile concursului se sting, lasind loc placerii de a savura recitalul unei vedete internationale. Pina acum pe scena brasoveana s-au reprodus nume celebre ale muzicii usoare internationale precum Tom Jones, Ray Charles, Kenny Rogers, Diana Ross, Kylie Minogue, James Brown, Sheryl Crow, Jerry Lee Lewis, MC Hammer, Jonny Logan, Dionne Warwick, The Temptations, Status Quo, The Commodores, Coolio, UB 40, Cyndi Lauper, The Kelly Family, Boyz II Men, t.A.T.u, Scorpions si multi altii.

Festivalul de Muzica Usoara de la Mamaia - se va desfasura anul acesta la Teatrul de Vara, in perioada 1 - 5 septembrie. El va avea trei sectiuni: Interpretare, Creatie si Slagare, ultima fiind specializata pe patru genuri muzicale: pop, pop-rock, dance si etno-dance. La sectiunea interpretare pot participa solisti vocali, duete si grupuri, cu virsta intre 16 si 35 de ani.

Festivalul International de Jazz - Sibiu - Festivalul International de Jazz de la Sibiu si-a consolidat de-a lungul a trei decenii faima de sarbatoare anuala a muzicii improvizate, mai ales ca in ultimii ani ai totalitarismului editiile aveau aerul unor intilniri ale libertatii efemere de expresie. Editia de anul acesta s-a desfasurat vreme de cinci zile, intre 5 si 9 mai si a adus pe scena 100 de muzicieni din 20 de tari.
Evenimentul s-a deschis cu Galele Studentesti de Jazz, in cadrul carora au evoluat sperantele jazzului autohton - Gaio Combo (Cluj-Napoca), Headliner (Cluj-Napoca), Academic Jazz Group (Iasi), Imre Beatrix (Timisoara), White Bull and A Jazz Band (Galati), Harmony (Sibiu) etc.

Festivalul International de Jazz - Brasov - infiintat din initiativa unuia dintre promotorii muzicii de jazz in Brasov, Alexandru Sipa, in anul 1978, sub forma unor gale de jazz, blues si rock, acest festival este cel de-al doilea ca vechime si importanta in Romania, dupa cel de la Sibiu.

Festivalul International de Jazz de la Garina - Unul din cele mai importante evenimente culturale ale anului din Banat, care a luat nastere in1997. La inceput, ideea parea sa fie doar un fel de hobby local, Liviu Butoi, Puba Hromadka si Paul Weiner cintind acasa. In cel de-al doilea an s-au adaugat artisti noi: Maurice de Martin, Horst Nonnenmacher, Martha Hristea si Euthalia de Carvalho, iar diin Timisoara Kamo Bega Blues Band, grupul care nu va lipsi de la nici o editie.

Festivalul de Dramaturgie Contemporana - Brasov Organizare de expozitii de fotografie, arta plastica, precum si dezbateri, simpozioane, recitaluri de poezie in diverse locatii din Brasov, prin implicarea Academiei Romane, Ministerului Culturii, Uniunii Scriitorilor din Romania, Uniunii Artistilor din Romania.

Festivalul International de Film DaKINO - ofera studentilor cineasti romani posibilitatea confruntarii cu realizatori din SUA, Franta, Belgia, Suedia, Italia, Germania etc.

T I F F - Transilvania International FILM Festival este primul festival international de film de lung metraj din Romania, si isi propune promovarea artei cinematografice, prezentarea citorva dintre cele mai importante filme ale momentului, dupa criterii ce tin de originalitatea subiectelor si forta imaginilor.

Festivalul International de Dans BucurEsti.Vest - organizat de Fundatia cultural Proiect DCM, reprezinta un eveniment major in peisajul cultural romanesc, ce s-a bucurat de o afluenta mare de public si de o mediatizare intensa in mass-media romaneasca. Datorita festivalului, o serie de tineri coregrafi romani au avut sansa afirmarii internationale, fiind invitati sa prezinte spectacole pe scene importante din Berlin, Paris, Viena, Varsovia etc.

Si daca multa vreme s-a mers pe individualizare si specializare, anul 2004 trece la globalizare, si aduce o premiera - "Festivalul Artelor", un eveniment de anvergura care se doreste sa devina o manifestare de prestigiu a culturii romanesti. In acest sens, in cadrul festivalului se vor regasi demonstratii de virtuozitate cu larga acoperire, de la muzica clasica, moderna ori opera, la teatru, balet, expozitii de arta plastica, lansari de carte si altele.
Evenimentul, initiat de Guvernul Romaniei, va fi organizat o data la doi ani, alternind cu Festivalul International "George Enescu". Presedintele de onoare este cunoscutul om de opera Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, conducerea artistica fiind asigurata de Ludovic Spiess, Dinu Sararu si Laurentiu Guinea. Pentru organizarea acestei prime editii, bugetul se ridica la 64,9 de miliarde de lei, din care peste 85 % o reprezinta onorarii ale artistilor - transport, cazare, masa etc.
Potrivit ministrului culturii si cultelor, Razvan Theodorescu, in cadrul seriei de manifestari ale festivalului va fi organizata si o expozitie dedicata Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare, gazduita de Muzeul National de Arta al Romaniei. El a apreciat ca prin acest festival se doreste "sa dam romanilor si strainatatii cite ceva din pluralitatea talentului romanesc si a capacitatii Romaniei de a participa la dialogul european al Culturii".

Iata, insa, ce cred oamenii de cultura despre festivaluri:

Alexandru Paleologu
In materie de festivaluri sint completamente chinez. Stiu ca exista, dar nu m-au interesat niciodata, asa ca o definitie a lor imi este imposibil de dat. Cit despre o posibila contributie a acestora in promovarea turismului sau a culturii, nu cred asa ceva. Cred ca nici un eveniment nu poate contribui, pentru ca ii lipseste un amanunt: genialitatea. Nu zic ca nu poate exista asa ceva, dar pina acum nu a fost.

Ludovic Spiess
Aceasta toamna a artelor se adreseaza unei plaje foarte largi de consumatori de arta: iubitori de pictura, de muzica, de teatru. Pentru tineri sint spectacole in aer liber. Iar festivalurile contribuie in mod decisiv atit la dezvoltarea culturii, cit si a turismului, in primul rind pentru ca amatorii de arta din tara pot cunoaste prin intermediul acestora artisti din strainatate, dar si pentru ca in acest fel noi putem sa ne promovam artistii, tinerele sperante, si sa fim recunoscuti si noi.

Neagu Djuvara
Festivalurile in general sint menite sa faca cunoscuta o arta oarecare, sa promoveze muzica, sau pictura, sau orice alta arta. Peste tot in lume sint diverse festivaluri care fac acest lucru si care au rasunet. E un lucru cert ca festivalul contribuie la dezvoltarea culturii si turismului, cu conditia ca ele sa fie de calitate. Iar noi avem de ceva vreme Festivalul Enescu, care este cunoscut international. Temerea mea legata de acest festival este ca el sa nu fie utilizat in scop de propaganda politica, avind in vedere persoanele care-l organizeaza. Eu as dori ca festivalul sa fie numai pentru iubitorii de muzica sau de arta. In general, e cert ca un festival contribuie la cunoasterea tarii, poate sa serveasca la o raspindire a cunostintelor despre anumiti artisti pe care ii avem, iar noi la rindul nostru sa fim astfel invitati la alte asemenea manifestari.

LaurenTiu Guinea
Fetivalul Artelor ce va avea loc in aceasta toamna intruneste toate manifestarile artistice : plastica, muzica, dans. Bineinteles ca acest festival contribuie la promovarea unei imagini bune a Romaniei, atit din punct de vedere cultural, cit si din punct de vedere turistic. Este o imagine extraordinara pe care Romania o da in afara, prin participarea artistilor straini. Manifestarile de acest fel sint foarte bine venite, caci au un efect cit se poate de benefic.

Ioan Holender
Prin acest festival se reinnoada o traditie: interpreti celebri in lume concerteaza si la Bucuresti. Cred ca intotdeauna arta a fost cu un pas inaintea celorlalte discipline. Romania va intra in UE in 2007, dupa ce municipiul Sibiul a fost declarat capitala europeana a culturii, pentru acelasi an.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona