Cetatea Soimos
Articol
Lasind in urma culmile indraznete ale Zarandului, Lipova si Radna, si tinind drumul spre soare-rasare, calatorul curios ajunge la poalele cetatii Soimos (azi, Lipova III), sub buza cazinda a Cioacai Tautului. Odinioara aceasta domina imprejurimile, strajuind cu strasnicie drumul stravechi care-si taia cale spre inima Transilvaniei.

Primele amintiri despre cetatea aceasta mindra, ridicata in centrul unui cnezat romanesc, ne-au ramas de prin veacul al XIII-lea, batrinii si hrisoavele povestind ca pe la 1440-1446 ar fi fost refacuta din temelie de Iancu de Hunedoara. In 1509 cetatea si domeniul aferent revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care o conduce cu o mina de fier, atragind ura rasculatilor romani si maghiari, condusi de Gheorghe Doja. Acestia o asediaza in 1514 si o si cuceresc dupa ce garnizoana condusa de voievodul de Ciuci se rascoala impotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern si se alatura razvratitilor. Potrivit traditiei, tabara rasculatilor ar fi fost asezata pe Dealul Cioilor, din apropiere.

In perioada luptelor pentru ocuparea tronului Ungariei, dintre Ferdinand de Habsburg, sprijinit de o parte dintre nobilii maghiari, si Ioan Zapolya - voievodul Transilvaniei, cetatea Soimos a fost o perioada de timp resedinta reginei Izabela a Ungariei. In interiorul cetatii, in partea de nord se mai poate observa o parte din zidul si balconul incaperii unde a locuit regina, localnicii din Lipova si Rodna numindu-l "Balconul Izabelei".

Prin 1541 Soimosul devine resedinta principelui Transilvaniei, care o intareste si o redecoreaza in stil renascentist, adaugindu-i si bastioanele exterioare. Si astazi se observa in curtea interioara profile de piatra sculptata ramase de la apartamentele princiare situate la etaj.
Intre 1552 si 1699, cetatea Soimos detine un rol important in luptele de aparare impotriva otomanilor, fiind pierduta de mai multe ori. Cronicarul Mustafa Dselalzade mentiona despre aceste cuceriri: "Cetatea Soimos din apropierea Lipovei a fost aparata de o multime de ghiauri care s-au aruncat in lupta cu armata leilor, dar, din mila lui Alah, imensa cetate a fost ocupata". In anul 1599, cetatea a fost eliberata pentru o scurta perioada de timp de ostile lui Mihai Viteazul, care instaleaza aici o garnizoana in frunte cu capitanul Ioan de Saliste. Din nefericire, prin veacul al XVIII-lea isi pierde importanta militara, iar din 1788 este parasita de garnizoana, cetatea cazind treptat in ruina. In ultimii ani insa, s-au luat masuri serioase de consolidare a cetatii, impuse de afluxul mare de turisti veniti sa traiasca aici o veritabila experienta cu iz de Ev Mediu.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona