Traditiile si obiceiurile de toamna ale romanilor
Articol
Toamna, anotimp al melancoliilor, atit pentru om cit si pentru natura, reprezinta un moment de bilant. Acesta pare a fi uitat de cei de la orase, dar obiceiurile de toamna sint pentru cei de la sate clipe de implinire, pastrate cu sfintenie pe multe dintre meleagurile romanesti.

Una dintre traditiile cu vechime la romani este cea dedicata culesului viilor. 14 septembrie - Ziua Crucii, este ziua in care podgorenii cheama preotii pentru a sfinti viile si pivnitele in care urmeaza sa fie asezate butoaiele cu vin. Tot in aceasta zi toate elementele ce poarta semnul crucii trebuie tratate cu atentie si protejate: crucile ferestrelor sint spalate si impodobite deoarece apara casa de rau; fetele isi spala parul cu busuioc pentru a-l avea frumos tot timpul anului; nucile, usturoiul si pepenii nu sint mincati, deoarece crucea din interiorul lor trebuie sfintita. Oamenii se gindesc la mortii din neam si impart pentru acestia ulcele din lut cu apa si miere, luminari si colaci in forma de cruce. De pe cimp se culeg matraguna si navalnicul (plante medicinale) care se usuca si se folosesc pe parcursul anului. Ziua Crucii mai poarta si numele de Ziua Sarpelui, deoarece se crede ca tiritoarele intra sub pamint pentru iernat si ca, inainte de a se retrage, serpii se aduna pe un deal pentru a da nastere unei pietre scumpe, iar cel ce gaseste aceasta piatra va fi ferit de rele si boli tot anul.
14 octombrie - Vinerea Mare de toamna este ziua Sf. Parascheva. Moastele sfintei au fost aduse de la Constantinopol in 1694 si depuse la biserica Trei Ierarhi din Iasi. De ziua Sf. Parascheva, oameni din toate colturile tarii pleaca in pelerinaj spre Iasi, avind la ei hainele celor bolnavi. Acum la sate incepe prasirea oilor, care nu mai sint tinute separat de berbeci, astfel incit acestea sa nasca in jurul Pastilor, iar ciobanii nu cioplesc lemnul, pentru ca mieii sa nu iasa tarcati si blanita lor sa fie buna pentru cojoace.
26 octombrie - Sf. Dumitru, sfintul care dezleaga iarna. Satenii sint cei care impart anul in doua parti distincte: cea a caldurii solare, legata de munca si fertilitate, si cea a timpului rece, dedicata consumului de provizii si odihnei, iar aceasta din urma este data de Ziua de Sinmedru. Bucuria recoltei este marcata de focurile de Sinmedru, focuri ce sint aprinse fie in fata curtilor, fie la rascruci de drumuri, iar pentru intretinerea lor, copiii si tinerii primesc colaci. Tot acum, oile sint coborite de la munte si sint date in grija proprietarilor pina la Sf. Gheorghe. Ciobanii ghicesc cum va fi iarna punind in mijlocul turmei un pled; daca se asaza pe acesta o oaie neagra, iarna va fi grea, iar daca se asaza una alba, va fi usoara. Cei ce se ocupa cu muncile cimpului ghicesc vremea dupa luna din noaptea de Sinmedru.
Acestea sint in citeva cuvinte ritualurile care se mai practica inca in zonele rurale, intrebarea este pentru cit timp si ce vom face noi ca ele sa nu moara.

Student Ana Maria Glomnicu, - Universitatea Bioterra - Facultatea de Management Agroturistic
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona