Pelerinaj prin mAnAstirile Moldovei
Articol
Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepind din munti (Carpatii de Rasarit), trecind de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfirsindu-se in albia Prutului, dupa ce a traversat un intreg platou. Peisajul alpin seamana cu cel al Elvetiei, impresionante fiind Cheile Bicazului, Cheile Zabalei si Cheile Zugrenilor, asa-numitele "pietre ale dacilor", roci slefuite, cu alura de oameni si animale - in masivele Rarau, Obcine, Ceahlau etc), ori cascadele Duruitoarea, Putna s.a. La fel de spectaculoase sint si lacurile, fie ele de acumulare - Bistrita, Siret, Uz, sau naturale - Lacu Rosu - format prin alunecare de teren - si Ocna Sugatag - format pe un masiv de sare si oferind numeroase posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odihna si tratament. Izvoarele minerale si termale adauga valente suplimentare zonei, conturind statiuni balneare si de odihna precum Vatra Dornei, Poiana Negri, Slanic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Tirgu Ocna, Baltatesti, Oglinzi, Cimpulung Moldovenesc, Durau, Izvoru Muntelui, Tirgu Ocna, Soveja.
Ceea ce da insa faima Moldovei sint bisericile si manastirile decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism a acordat manastirilor Bucovinei premiul "Pomme daOr") - Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor (datind din secolele XV-XVI), Agapia, Balinesti, Bogdana, Dragomirna, Neamt, Patrauti, Probota, Putna.

Manastirea Agapia
- situata la 43 km nord de Piatra Neamt si la 9 km distanta de Tg. Neamt, in comuna Agapia, manastirea (de maici) poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil".
In secolul al XIV-lea, Sihastrul Agapie a ctitorit un schit al carui nume a ramas insa si pentru manastirea ce s-a construit in vale de catre hatmanul Gavriil, fratele lui Vasile Lupu, intre anii 1642 si 1647. Arhitectura nu are un stil specific, dar ceea ce-i confera o valoare deosebita este faptul ca biserica a fost pictata de Nicolae Grigorescu intre anii 1858 si 1861. De altfel, Manastirea Agapia are o frumoasa colectie de arta si obiecte bisericesti si tot aici se afla depozitul de carte veche (15.000 de volume) din judetul Neamt, precum si Casa memoriala "Alexandru Vlahuta". Schitul Agapia Veche tine tot de manastire.

Manastirea Varatec
- situata la 12 km de Tg. Neamt, are hramul "Adormirea Maicii Domnului"
Manastirea de maici Varatec dateaza din jurul anului 1785, fiind cladita de fiica unui preot din Iasi, calugarita Olimpiada, indrumata de Paisie Velicicovschi, staret la manastirea Neamt. In 1787 schitul Varatec s-a unit cu schitul Topolita. La 10 iulie 1803, mitropolitul Veniamin Costachi uneste manastirile Varatec si Agapia, creind aici o scoala monahala de meserii si de cultura generala pentru calugarite. Biserica actuala s-a construit intre anii 1808 si 1812, pe locul celei vechi, si se prezinta ca un edificiu cu elemente ale vechiului stil moldovenesc, dar si elemente de arhitectura straina. La manastirea Varatec se mai afla o biserica cu hramul "Sfintul Ioan Botezatorul", linga care se gaseste mormintul poetei Veronica Micle, decedata in 1889, si biserica "Schimbarea la Fata", ambele zidite in secolul al XIX-lea. Manastirea are o bogata colectie muzeala, unde se afla icoane, manuscrise, vesminte, tapiserii cu valoare artistica si istorica si obiecte de cult. Majoritatea maicilor lucreaza in atelierele de covoare si tesaturi pentru vesminte si obiecte bisericesti.

Manastirea Arbore
Luca Arbore, boier si inalt dregator al lui Stefan cel Mare, a inaltat un paraclis in 1503, la Curtea sa din comuna care-i poarta numele, situata pe valea riului Solca. Biserica are un plan dreptunghiular la exterior (fara turla) si fals-trilobat in interior (absidele sint doua nise arcuite in grosimea zidurilor laterale), forma nemaiintilnita pina atunci la ctitoriile epocii. Silueta deosebit de eleganta a constructiei este accentuata de prelungirea peretilor spre vest cu circa 2,5 metri si unirea lor la partea superioara prin arcada, obtinindu-se astfel un spatiu semideschis, ce apare pentru prima data in arhitectura moldoveneasca. Pictura interioara a fost serios afectata in secolele XVII-XVIII, cind edificiul, supus vitregiilor istoriei, a ramas fara acoperis. Tablourile votive (in pronaos) infatiseaza totusi deslusit pe ctitor si familia sa in doua ipostaze, figurile fiind pronuntat portretizate laic. Sfintii si sfintele (in pronaos) au adesea nimburi aurite in relief, semn al opulentei caracteristice fruntasilor feudalitatii locale, chiar intr-o perioada de permanente conflicte cu Poarta otomana, impotriva careia se invoca victoria, simbolic, in "Cavalcada Sfintei Cruci" (pronaos); compozitia da nota specifica picturii murale din Moldova. Pictura exterioara este opera lui Dragos Coman din Iasi, chemat la 1541 de Ana, fiica lui Arbore, sa zugraveasca biserica. Umblat mult pe meleaguri straine, artistul inoveaza, are o viziune noua fata de inaintasi, reuseste o sinteza indrazneata intre elementele orientale si occidentale, bine integrata totusi in traditie. Se pastreaza canonic "Imnul acatist" (la miazazi), dar "Asediul Constantinopolului" capata substanta real-istorica (asediul persilor din anul 626) si reprezinta doar o aliniere formala impusa de moment, optiunea antiotomana a pictorului fiind evidentiata prin actualizarea "Cavalacadei" (in interior). "Drumul magilor", "Maica Domnului" si alte scene denota o inclinatie spre peisajul stincos, pe un fundal preponderent verde, ca si "Judecata de Apoi", unde gaseste unele solutii proprii de fluidizare a miscarii personajelor. In "Cinul" de pe absida, printre sfintii martiri figureaza si aparatorul de moarte, Cristofor, cu pruncul Iisus pe umar; este o imagine unica si neobisnuita pentru Moldova, influenta a picturii murale din tarile catolice. Proba de geniu a zugravului ramine insa decorul fatadei de apus; in marea cavitate unde se fac indeobste pomeni si parastase, intregul perete pare o imensa carte de miniaturi. La nici o alta manastire nu gasim un asemenea ansamblu de miniaturi, considerat de altfel cel mai bine realizat din toata pictura epocii Stefan cel Mare - Petru Rares. Intilnim si aici pe Adam arind, pe Eva torcind (in "Geneza"), mesenii de la "Ospatul Sfintului Gheorghe" sint asezati si cu spatele la privitor (amplasament strain bizantismului, introdus de Renasterea italiana), redarea peisajului, a stincilor in speta, trimite la Giotto, dar personajele au o miscare mai fireasca, pe acelasi fond verde intunecat. Si totusi artistul se dovedeste curajos; la trecerea de pe un zid pe altul, asaza capul balaurului intr-o scena si coada in alta ("Aducerea balaurului"). Transant, Dragos Coman introduce in pictura bisericeasca unul dintre cele mai laice monumente de arta moldoveneasca. Din mobilierul paraclisului nu s-a pastrat mare lucru, in schimb chivotul de mormint al ctitorului (in pronaos) este apreciat ca fiind cel mai valoros insemn funerar de stil gotic din Moldova. Doua blocuri de piatra, linga manastire, atrag atentia: in boltele lor anume adincite s-au pregatit neasemuitele culori ale Manastirii Arbore.

Manastirea Balinesti
Logofatul Tautu a construit in 1493 la Curtea sa de pe malul Siretului o biserica impozanta, astazi "... unul dintre cele mai reprezentative monumente din epoca lui Stefan cel Mare". Edificiul de plan dreptunghiular, boltit in semicilindru fara abside, pronaos poligonal si turn-clopotnita adosat la sud, in dreptul intrarii; pridvorul este impodobit cu sculpturi in stil flamboyant, fatadele cu discuri de ceramica smaltuita sub cornita, soclul, ancadramentele, nervurile boltii pridvorului au numeroase elemente de stil gotic. Pictura interioara, de mare valoare artistica, este opera din 1493 a unei echipe conduse de Gavriil Ieromonahul. Portretul ctitorului din tabloul votiv reprezinta una dintre cele mai reusite picturi de acest gen din Moldova epocii. Retin atentia in mod anume "Ducerea la judecata a lui Iisus", "Drumul Crucii", "Asezarea in mormint" (naos), "Sf. Varvara" (pronaos), cu evidente influente renascentiste.

Manastirea Bogdana
Biserica Sfintul Nicolae (Bogdana) din orasul Radauti este cel mai vechi monument din zid pastrat in Bucovina. A fost construita pe locul unui lacas din lemn, in jurul anilor 1360, probabil de Bogdan I, primul voievod de sine statator al statului independent Moldova, si ramine ceea ce a fost - mesaj de epoca al ortodoxismului in aceasta parte de tara. Edificiul are plan bazilical (influenta romanico-gotica), fara turle, unic in arhitectura moldoveneasca; navele laterale interioare au deasupra tribune false, mai degraba tainuite, la care se ajunge pe scara in spirala din pronaos. Zidurile sint intarite la exterior. Lacasul a constituit un model important in orientarea si dezvoltarea arhitecturii moldovenesti a secolelor XV-XVII. Domnitorul Alexandru Lapusneanu hotaraste in 1559 marirea constructiei prin adaugarea pridvorului inchis si inlocuirea ancadramentelor din piatra ale ferestrelor. Turnul clopotnitei este datat 1781. Pictura: tot Alexandru Lapusneanu a dispus refacerea picturii originale (restaurata ulterior, sec. XVIII-XIX). Totusi, din fresca epocii lui Stefan cel Mare un interes deosebit prezinta compozitiile altarului ("Cina cea de Taina", "Impartasania apostolilor", "Spalarea picioarelor"), in parte asemanatoare celor din altarul Voronetului. Biserica Bogdana este necropola Musatinilor, primii voievozi ai Moldovei, Stefan cel Mare impodobindu-le mormintele cu lespezi executate de mesterul Jan (circa 1480) in tehnica reliefului plat, cioplire in piatra si motive ornamentale bizantin-orientale (palmate - frunze de palmier stilizate), chiar amendate autohton; cu frunzele fagului, frasinului, ulmului...
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona