Arad - oraSul care s-a ImbogATit prin istorie
Articol
TEXT: Anne-Mary Nechita
FOTO: Victor Raicu

A te invecina cu Muresul, exact in locul unde el scapa din strinsoarea muntilor, este, fara indoiala un privilegiu. Un privilegiu pe care il concretizeaza, cum se poate mai simplu orice popas in Arad. La Arad nu exista anotimp favorit. Toate lucreaza in egala masura pentru frumusetea locului. Trece oare cineva prin Arad fara sa arunce macar o privire asupra faimoaselor palate Dar, poate trece cineva prin Arad, fara a pleca urechea la istoria si cultura acestei moderne metropole europene?

Cite ceva
despre inceputuri
Traditia cultural-artistica a metropolei transilvane nu este de sorginte moderna, deoarece cadrul natural variat a oferit conditii prielnice locuirii umane inca din paleoliticul mijlociu (100.000 - 40.000 i.H.) Omul de Neanderthal este prezent pe valea Crisului Alb (zona Gurahont) si pe valea Muresului (Conop, Cladova, Zabrani), iar in neolitic (6.500 - 2.500 i.H.), comunitati de agricultori si pastori ocupa atit zona de cimpie, cit si cea intramontana. Infloritoare avea sa fie si civilizatia epocii bronzului (2000 - 1200 i.H.), ilustrata prin descoperiri arheologice din peste 50 de situri, situate mai ales in zona de cimpie. Dintre acestea nu trebuie omise descoperirile de la Pecica. Acestea au dat numele uneia dintre cele mai bogate si interesante culturi ale perioadei de formare a civilizatiei traco-dacice a primei virste a fierului (1200 - 400 i.H.) si cetatea de pamint de la Sintana, una dintre cele mai mari (78 ha) din Europa acelor vremi.
In ceea ce priveste atestarea documentara a Aradului, primele dovezi dateaza din anul 1028, cind acesta este mentionat in contextul luptelor purtate de populatia autohtona impotriva regatului feudal maghiar. De asemenea, orasul este pomenit si in Cronica pictata de la Viena, datata in 1131. In expansiunea sa, coroana maghiara se sprijina pe Biserica Catolica, la 1156 fiind amintita prepozitura Aradului, iar ordine calugaresti occidentale - cistercieni, franciscani si benedictini - intemeiaza o salba de manastiri care prospera de pe urma bogatelor resurse locale si datorita infloritorului comert cu sare derulat pe Mures. Abia pacificata dupa evenimentele singeroase legate de rascoala lui Gheorghe Doja (1514), in Cimpia Aradeana se instaureaza stapinirea inaltei Porti (in urma incursiunii militare din 1551), zona fiind segmentata in trei sangeacuri - Arad, Ineu si Lipova. Intre 1551 si 1552 ocupatia turceasca continua, Poarta ridicind o noua cetate pe locul actualei Fabrici Teba, in jurul careia se dezvolta o noua asezare civila, un important nod comercial, descris pe larg si de vestitul calator turc Evlia Celebi. Dupa esecul asediului otoman asupra Vienei (1683) trupele imperiale pornesc ofensiva spre rasarit, cucerind intre 1687 si 1691 si partile aradene la nord de Mures. Astfel, cetatea va fi recladita pe baza planului lui Eugen de Savoya si va fi intarita cu noi bastioane. Ulterior, ea este darimata, si in bucla Muresului se construieste o noua cetate in stil Vauban (1765-1783), centru al zonei graniceresti.

In trei etape succesive, Curtea de la Viena implanteaza colonisti germani in Banat si mai ales in zona podgoriilor, Aradul devenind unul dintre cele mai infloritoare orase ale Imperiului. Cu toate acestea, intre 1763 si 1783, se doreste mutarea orasului in cimpia Zimandului, pentru a crea spatiu de manevra trupelor stationate in cetate. 1834 este insa anul care avea sa marcheze apogeul economic si cultural al Aradului, aducindu-i totodata si rangul de oras liber regesc in cadrul unei ceremonii desfasurate in prezenta imparatului Francisc I.
In ceea ce priveste evolutia amplasarii urbei, veacul al XVIII-lea muta centrul in cartierul Dragasani si in cel sirbesc, extinzind totodata zona construita catre actuala Piata Avram Iancu. Jumatatea secolului al XIX-lea marcheaza, alaturi de construirea caii ferate si amenajarea bulevardului central si a celorlalte artere, unde in perioada 1867-1914 se construiesc Primaria, Palatul Cenad, Palatul Cultural, Tribunalul, Teatrul. O explicatie a acestui boom economic o reprezinta si dezvoltarea fara precedent a breslelor, de la care si astazi s-au pastrat numeroase documente si insemne specifice - steaguri, lazi de bresle, sigilii etc. In ultima parte a secolului al XIX-lea, pe linga mica industrie isi face aparitia si marea industrie, exemplificata prin moara cu aburi, Fabrica de spirt si drojdie si Fabrica textila, proprietatile fratilor Neuman, Fabrica de masini "Hendel", Fabrica de mobila "Lengyel" si Fabrica de vagoane, infiintata de Johann Weitzer. Astfel, in prag de secol XX, orasul Arad devine un centru industrial si economic de prim rang, cu 25 de fabrici si sapte institutii de credit si economii.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona