De la biserica la... cultura moderna
Articol
Istoria moderna aduce din nou Aradul in prim-plan, 13 generali din oastea lui Avram Iancu fiind incarcerati in cetate, dupa inabusirea modernei Revolutii de la 1848 - 1849, apoi executati sub zidurile acesteia (6 octombrie 1849). Perioada urmatoare este caracterizata de un regim austro-ungar dictatorial ce avea sa intensifice procesul de maghiarizare si implicit dezvoltarea in ilegalitate a unui nucleu cultural romanesc de inalta tinuta. Opinia publica romaneasca a judetului se hranea cu rezultatele activitatii conspirative, cu presa de limba romaneasca, cu lupta nationala la nivel de comitet parohial (ortodox si greco-catolic roman). Primele institutii in jurul carora s-a dat semnalul luptei de eliberare au fost Biserica Ortodoxa Sirba "Sfintii Petru si Pavel", Biserica Catolica si Casa Parohiala din Aradul-Nou, Catedrala Ortodoxa Romana "Sf. Ioan Botezatorul" si Catedrala Romano-Catolica, precum si Scoala din Arad, astazi Liceul "Moise Nicoara".
Infiintata in 1707 de calugarul de origine bavareza Camil Noffrich, aceasta din urma s-a dezvoltat an de an, in 1762 devenind gimnaziu, iar 15 ani mai tirziu, in 1777, gimnaziu regal. Actualul sediu, opera a arhitectului Jozef Diecher din Budapesta, a fost zidit in stil renaissance si se compune din doua parti: cladirea principala cu etaj si cu corpul scund in partea de apus, unde se afla si sala de gimnastica. Este impresionanta intrarea principala, scarile principale si sala festiva in care predomina elementele in stil baroc. Cladirea a intrat in proprietatea statului in 1895, iar din 1934 a fost preluata de statul roman. Printre personalitatile care s-au ridicat de pe bancile gimnaziului aradean s-au numarat Mircea V. Stanescu, publicist si animator al culturii romanesti; Csiki Gergely, eminent literat maghiar din a doua jumatate a secolului al IX-lea; Ioan Slavici, intre 1860 si 1865; iar in 1881 Vasile Goldis si Ioan Suciu, corifei ai Marii Uniri.
De altfel, episcopii si secretarii conzistoriali au fost campionii miscarii nationale. Inca un motiv care va justifica Aradul pentru misiunea organizatorica a alegerii si numirii delegatilor la Adunarea Nationala de la Alba Iulia - Stefan Cicio Pop, Vasile Goldis, Ioan Suciu si Ioan Flueras - din data de 1 decembrie 1918, adunare care a consfintit hotarirea unirii cu tara-mama, fara conditii.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona