Cu trenul de epoca prin podgoriile Aradului
Articol
Text & Foto: Victor Raicu

Despre moda se stie bine ca este schimbatoare. Apare un prototip, are o perioada de glorie si apoi cade pentru cine stie cita vreme in uitare. Acelasi destin "tragic" l-au avut si trenurile de epoca, cindva gazde "primitoare" ale unor intrigi odioase sau voluptuoase scene de romantism. Cel putin asa dau marturie scriitorii de romane politiste. Asa o fi, n-o fi asa Cert este ca trenurile, cu interioare rafinate, in care chelneri in frac serveau odinioara sampanie frape unor domni si doamne din cea mai aleasa societate, au poposit o vreme pe sine, in depouri prafuite, in vitrinele magazinelor de bijuterii sau ale celor de jucarii sofisticate, pentru bogatasii momentului. Roata modei s-a invirtit insa. Asa ca trenul de epoca revine din nou la mare voga, intrind "in forta" direct in circuitul turistic.

Prima incursiune ne-am gindit s-o facem in Arad. Si nu fara temei, pentru ca ne amintim de vremurile de glorie, de sfirsitul anilor 1800, cind aceasta regiune lansa in premiera activitatea publica de transport. Mai precis, pe 24 octombrie 1869, cind erau puse in circulatie primele tramvaie trase de cai. Istoria transportului mai consemneaza un lucru inedit - la 10 noiembrie 1906 avea sa fie amenajata prima cale ferata preurbana Arad - Podgoria, iar sapte ani mai tirziu era electrificata, fiind, la acea data, prima linie ferata electrica din sud-estul Europei si a opta din lume. Mai mult, pina in 1952, a fost si singura din Romania. La 22 decembrie 1869 avea sa fie data in folosinta si linia Arad - Savirsin, intregind astfel reteaua de cale ferata din jurul orasului, iar zona dintre Radna si Pincota ajunge sa fie obiect de studiu pentru realizarea unei cai de comunicatie sigura si de mare capacitate. Asa se face ca firma berlineza "Henning & Hartwich" a amenajat in apropierea Aradului un complex de cale ferata, avind configuratia unei stele cu trei ramuri. La acea vreme, centrul sistemului feroviar era in localitatea Ghioroc, unde presa consemna la 10 noiembrie 1906 prima proba de traseu. Pe atunci, cele trei ramuri urmau traseele:
- Ghioroc - Arad (lungime - 22 km, statia finala - zona centrala a Aradului, "Gara Electrica" se gasea pe actualul loc al terasei "Podgoria");
- Ghioroc - Pincota (lungime - 22 km, halte - Cuvin, Covasint, Siria, Misca si Pincota);
- Ghioroc - Radna (lungime - 13 km, halte - Minis, Paulis, Baratca si Radna).
Frumoase vremuri! Vagoanele automotoare tractau alte vagoane, pentru calatori si marfa, iar pantele "dificile" dadeau ceva de furca pasagerilor nevoiti, nu de putine ori, sa puna umarul pentru a suplimenta "caii-putere" ai masinariilor. Ce conteaza ca materialul rulant nu prezenta performante deosebite, cind constructia liniei si dotarile erau dupa ultima moda. Si se pare ca tot astfel au ramas pina in zilele noastre, pentru ca specialistii le considera inca adevarate bijuterii ale gindirii constructorilor de material rulant de la inceputul secolului al XX-lea, cele mai performante solutii, la acea vreme, si le includ ca exponate de prestigiu printre "obiectele de patrimoniu al tehnicii". Asa se face ca in parcul propus spre conservare s-a descoperit un vagon cu numarul 1 pe sasiu, numar stantat de fabricant. Construit in 1906 de Fabrica "Johan Witzer", acest vagon avea sa fie capul de serie al automotoarelor care au circulat pe caile ferate din jurul Aradului. In 1994, el a fost preluat de "Johan Witzer", "ASTRA-Vagoane", parcurgind halele fabricii intr-un ciclu de renovare.
Dincolo de valoarea sentimentala, acest vagon are astazi o utilitate practica, revenind pe sine, dupa 90 de ani, si aducind marturia capacitatii tehnice a inceputului de veac XX, in aceasta parte a Europei. Din pacate, astazi el nu mai poate circula decit pe ruta Ghioroc - Arad, celelalte doua ramificatii nemaiexistind.
O data pornit la drum, calatorul intra in "deliciosul" peisaj de la poalele muntilor Zarand, unde dealurile pastreaza aroma misterioasa a podgoriilor de la Pincota, Maderat, Siria, Minis sau Paulis. Si unde, o data cu lastarii, s-au nascut faimoasele legende si cintece de petrecere aradene. Pentru connaisseuri n-ar fi rau sa pomenim "taninoasa" Cadarca, Mustoasa de Maderat, Muscatul de Adda, Rieslingul italian, Merlotul, Muscatul Hamburg, Cabernetul, Feteasca alba, Pinot gris-ul si Chaselas daore, doar citeva dintre soiurile celebre cultivate aici. Dar, pentru o imagine completa, mergeti la Muzeul viei si vinului din Statiunea de Cercetari Viticole din Minis, si nu "iertati" pivnita special amenajata pentru degustari. Daca, dupa toate acestea, mai aveti ceva vlaga, vizitati cetatile medievale de la Soimos, Siria, Ineu si Dezna sau castelele ridicate in secolele XVII-XIX de la Savirsin, Petris, Bulci, Conop si Odvos. Si n-o sa va para rau! Pentru ca, dac-ar fi sa ne luam dupa Ioan Slavici, nascut la Siria cu 155 de ani in urma, aradenii sint ospitalieri si podgorenii cei mai de isprava din aceasta parte a tarii.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona