"Noul Oras Severinul"
Articol
Text Si foto: Victor Raicu

Putini isi amintesc astazi ca la infiintare - 23 aprilie 1833 - purta un alt nume. Pacea de la Adrianopol i-a adus porecla de "Noul Oras Severinul" si totodata o serie de avantaje economice - liberalizarea relatiilor comerciale si a navigatiei pe Dunare - care aveau sa-l propulseze, aproape peste noapte, in elita metropolelor romanesti.

Astazi, Drobeta-Turnu Severin se bucura de multe libertati si este, fara drept de apel, unul dintre cele mai frumoase orase de la malul Dunarii. Amplasarea sa pe cea mai inalta terasa a fluviului, intr-un amfiteatru armonios, aproape muzical, placut si echilibrat, i-ar fi conferit o tihna mult rivnita, daca n-ar fi fost asezat in asa-numita "cotitura a Dunarii". Dar n-a fost sa fie. Dupa 1929, Severinul devine port si poarta de legatura intre Europa Centrala si Dunarea de Jos, intre Occident si Orient. O incercare de a construi aici un oras au avut si austriecii, dar cum administratia lor asupra acestei parti a Olteniei a durat putin (1718-1739), proiectul a cazut. Un argument prielnic nu s-a mai ivit decit abia un secol mai tirziu. Mehedintiul nu avea oras la Dunare, fostele cetati Drobeta si Severin disparusera cu secole in urma, iar oamenii se retrasesera la adapost din calea pradatorilor turci. Astfel ca dorinta locuitorilor din Cerneti (capitala de atunci a Mehedintiului) era sa construiasca un oras alaturi de fostele cetati, care avusesera cindva o bogata istorie. Locul unde avea sa fie ridicat orasul purta pecetea vestigiilor Castrului roman, Drobeta, Podului lui Traian si Turnului lui Sever, care se vad si astazi.
In fapt, Drobeta a reprezentat o gaselnita a legiunilor romane, in goana lor dupa noi spatii si dupa o "globalizare" a lumilor de atunci. Drobeta a fost prima cetate din piatra ridicata in Dacia, de fapt un castru roman de aparare, adapostind initial 500 de soldati care asigurau paza podului. Refacute de Constantin cel Mare, fundatiile cetatii se mai vad si astazi pe o suprafata de doua hectare, cu cele patru porti de acces, locuinte, cazarmi, depozite de arme, strazi, iar in centru - cladirea comandantului, unde a poposit insusi Traian, in iarna anului 105. In apropierea cetatii se observa si azi ruinele celebrului sau pod, construit intre 103 si 105, dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc. Opera de mare complexitate tehnologica, podul a fost cea mai indrazneata lucrare inginereasca a antichitatii romane. Cu timpul, dintr-un punct militar strategic, Drobeta avea sa devina un oras civilizat asezat la rascruce de drumuri, de apa si uscat. Devenea primul centru urban din Oltenia romana si al treilea din Dacia. Cu istoria la temelie, noul oras Turnu Severin intra in epoca moderna cu fata spre Dunare. Pe aici trecuse Traian pentru a introduce Dacia in Europa, si tot pe aici intra printul Carol, la 8 mai 1866, pentru a indrepta Romania catre continent.
In 1841 Severinul devenea capitala de judet, iar din 1851 municipiu. In 1914 a fost inaugurat Castelul de Apa, monument emblematic pentru severineni, opera de tinuta civilizatoare care si astazi da identitate orasului prin asezarea sa in axul principal al urbei. Oras civilizat cu numeroase achizitii occidentale, Severinul devenea o adevarata metropola a culturii prin Liceul "Traian" si institutiile ce functionau in impozantele sali ale Palatului Culturii: biblioteca, muzeu, teatru, cinematograf.
O dezvoltare la fel de rapida avea sa cunoasca si mass-media locala. Cotidianul "Datina", saptaminalele "Obiectiv mehedintean", "Gazeta de Severin", "Radical", "Pro Europa", "Mehedinteanul", studiourile TV Terra Sat si Datina, revistele de cultura "Amfitrion", "Rastimp", "Caligraf", "Vitralii" sint tot atitea manifestari ale spiritului prin cuvint.
Si cum o istorie bimilenara nu putea trece fara urmari, Drobeta-Turnu Severin si-a deschis si un muzeu al regiunii Portilor de Fier, inaugurat in 1972 cu peste 100.000 de piese. Sectia de istorie cuprinde astazi peste 50.000 de exponate, incepind cu piese din paleoliticul superior pina in secolul trecut (1945), iar cea de etnografie si folclor prezinta aspecte ale civilizatiei rustice din Mehedinti, frumoase costume populare, interioare de case taranesti, ceramica si obiecte specifice ocupatiilor traditionale. La fel de bine reprezentate in Severin sint si artele, orasul detinind un prestigios muzeu, organizat intr-o cladire eleganta ce dateaza din anul 1890. Muzeul etaleaza valori ale artei feudale corespunzatoare stilului brincovenesc, lucrari semnate de pictorii Aman, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Ressu, Iser, Tuculescu, Catargi, Ghiata si multi altii, precum si sculpturi ale lui Anghel Irimescu, Medrea, Baraschi si Jalea. Dar nici la capitolul carte, Drobeta nu se lasa mai prejos. Fondata in 1921, Biblioteca "I.G. Bibicescu" contine cea mai bogata colectie donata de un roman - peste 30.000 de volume.
Si pentru ca s-a "nascut" in preajma sarbatorii religioase a Sfintului Gheorghe, severinenii l-au ales pe acesta drept patron spiritual al orasului, iar dupa 1990 s-au reluat sirul manifestarilor inchinate zilelor orasului (20-23 aprilie), care fusesera intrerupte dupa al doilea razboi mondial.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona