Povestile cetatilor si bisericilor fortificate sasesti - intre Tara Birsei si Tirnave -
Articol
Text: Anne-Mary Nechita, Ramona Cazacu
Foto: Ramona Cazacu

Ziduri in care timpul a sapat urme aproape la fel de adinci precum schijele si proiectilele vrajmasilor. Ulite inguste strajuite de bastioane indraznete. Biserici semete cu acoperisuri de tigla innegrita de fum. Case avind curti strimte, ascunse de porti masive de lemn macinat de carii, insirate geometric una linga alta, de nici vintul nu-si poate croi drum printre ele. O atmosfera stranie si ispititoare, care evoca un Ev Mediu plin de pitoresc pe teritoriul dintre Tara Birsei si Tirnave (actualele judete Alba, Sibiu, Brasov, Covasna, Mures si Bistrita-Nasaud).
Un moment unic s-a dovedit a fi acest Ev Mediu transilvan in arhitectura Europei, atit ca amploare (peste 200 de cetati), cit si prin diversitatea solutiilor adoptate. Si daca initial masurile de protectie erau primitive - santuri de aparare cu sau fara apa, valuri de pamint sau lemn -, treptat au aparut, intre Birsa si Tirnave, cetati mici, bine fortificate, cu nucleul centrat pe biserica, deoarece - asa cum da marturie Homorodul, preluind spusele lui Luther - "Dumnezeul nostru este cetate puternica!".
Decaderea cetatilor de pamint avea sa inceapa prin veacul al XVIII-lea, cind incetarea navalirilor duce la pierderea rolului lor defensiv, iar a bisericilor, o data cu destramarea comunitatilor sasesti, survenita dupa anii a80 ai secolului trecut. Astazi, pe lista UNESCO, din 200 de cetati existente cindva, figureaza doar sapte - Calnic, Valea Viilor, Saschiz, Viscri, Prejmer, Darju si Biertan. Celelalte au cazut in uitare si ne revine noua sarcina de a le trezi din somnul istoriei, asa ca vom incepe prin a le depana povestea...

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona