Branul - poarta In Carpati
Articol
TEXT&FOTO: VICTOR RAICU

La mai putin de 30 km vest de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care de veacuri leaga orasul de la poalele Timpei de Cimpulung Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti -, acolo unde Piatra Craiului se desprinde de masivul Bucegilor, se insiruie satele Branului. Nascute o data cu legenda batrinului Bran, cel care, avind mai multi fii, le-a daruit spre stapinire vesnica fiecaruia cite unul dintre ele, satele sint asezate la o altitudine cuprinsa intre 750 si 1200 m, fiind risipite de-a lungul uneia dintre cele mai mari si mai vechi cai de legatura intre Transilvania si Muntenia - trecatoarea Branului. Intreaga zona are forma unei cetati naturale, marginita de terase si masive montane.

Lantul Bucegilor spre est si cel al Pietrei Craiului spre vest strajuie culoarul, iar dealurile care inconjoara muntii se pravalesc peste sosea creind impresia ca se vor uni in Cheile Turcului. Intrarea in trecatoare este dominata de Castelul Bran, ridicat pe stinca numita in documentele medievale "Lapis Theodorici", la 60 m deasupra piriului Turcu din apropiere.
Important monument national si punct de referinta al turismului romanesc, datorita atit frumusetii lui, a peisajului, cit si a legendei contelui Dracula, al carui spirit inca mai bintuie aceste stravechi locuri, castelul Bran apare pentru prima data in documentele din prima domnie a lui Basarab Laiota, la 19 noiembrie 1377, pe cind Ludovic I al Ungariei adresa o scrisoare orasului Brasov prin care ii acorda unele privilegii. Brasovenii au sprijinit adesea aceasta cetate regala, la construirea careia au contribuit ei insisi, trimitind acolo mestesugari, materiale, bani etc. Spre sfirsitul secolului al XV-lea, pericolul otoman in Balcani crestea. Acest fapt l-a determinat pe Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, sa incheie un tratat de alianta cu Mircea cel Batrin, domnul Tarii Romanesti. Sigismund ceda astfel "stapinirea asupra cetatii Bran" si cetatea Bologa de linga Cluj. Domeniul Branului, condus pina atunci de castelani subordonati regelui, va fi impartit unor nobili unguri. Conducerea cetatii este preluata de pircalabi (1412-1419) fideli voievodului roman. Mai tirziu, regele ungur a recuperat cetatea de la urmasul lui Mircea cel Batrin si a pus-o sub ordinea comitelui secuilor, care urma sa-i numeasca pe castelanii de la Bran. In acest moment, rolul cetatii era acela de aparare a trecatorii si de administrare a domeniului. Pe linga castelani, la Bran mai existau si vamesi, incasatori de impozite si o mica garnizoana intretinuta de Brasov. Desi la inceput fusesera oameni liberi care se ocupau cu cresterea vitelor, taranii de pe domeniu au ajuns, treptat, iobagi: erau obligati sa plateasca tot felul de dari si sa presteze zile de munca in folosul micii nobilimi care se constituise. Prin secolul al XV-lea, o perioada zbuciumata pentru Tara Romaneasca, se presupune ca Vlad Tepes s-ar fi refugiat la Bran, ceea ce a condus automat la consolidarea si perpetuarea legendei lui Dracula.
Desi nu se cunoaste data la care s-au facut constructiile cetatii Bran, este posibil ca ele sa fi inceput in primavara lui 1378, sub autoritatea cavalerului german Dietrich. Construita cu scop exclusiv militar, functia ei predominanta a fost una comerciala si de protectie a drumului de legatura dintre Transilvania si Tara Romaneasca. Ea cuprindea initial un post de aparare construit din piatra bruta si caramida incleiata cu mortar, cu doua rinduri de ziduri din care s-au pastrat citeva fragmente; cetatea cu zidul de incinta, donjonul, turnul rotund si turnul portii, amintit in documentele vremii si oficiul vamal - care avea doar parter cu sase-sapte camere, ce serveau drept birouri, locuinta a incasatorului, depozit sau garnizoana, grajduri. In curtea interioara, foarte ingusta, mesterii au sapat in stinca o fintina adinca de aproape 57 m, care avea ghidul lucrat din birne. Construita la inceput din lemn, cetatea a fost inlocuita de sasi in 1377 cu una din piatra. S-au facut lucrari de fortificare, hirtia cerata folosita pe post de geam fiind inlocuita cu sticla, iar acoperisurile invelite cu tigla. Schimbari importante au avut loc in perioada 1622-1625, cind s-a construit o adevarata aripa noua: turnul dreptunghiular, turnul cu baza patrata si doua etaje, si s-a amenajat intrarea actuala. Arhitectul acelei vremi a fost principele Transilvaniei Gabriel Bethlen.
La 1 decembrie 1920, Consiliul orasenesc al Brasovului doneaza castelul Bran Reginei Maria, ca semn de recunostinta pentru contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Intre 1920 si 1927, arhitectul Curtii Regale - Carol Liman, transforma cetatea de aparare intr-o frumoasa resedinta de vara, inconjurata de un parc cu alei pentru promenada, lac, fintini si terase pentru popas, construind in acelasi timp si Casa pentru ceai. Au fost adaugate turnuri pentru scari, meterezele si gurile de tragere au devenit ferestre, sobele si vetrele s-au transformat in camine, fintina a devenit casa unui lift, iar acoperisul aripii locuintelor a fost inlaturat si deasupra podului s-a turnat planseu. S-a construit apoi etajul IV din lemn aparent.
In anul 1938, Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran, cu intreg domeniul sau, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapineste pina in 1948. Inima Reginei Maria a fost pusa intr-o caseta de argint decorata cu 307 pietre pretioase si ascunsa de Principesa Ileana intr-o stinca din curtea Castelului.
In vara anului 1957, Branul a devenit muzeu si in 1961, in parcul din vecinatatea castelului a fost organizat Muzeul Satului Branean, care prezinta evolutia arhitecturii populare traditionale din satele din zona Branului, viata si ocupatiile branenilor cu particularitatile geografice ale regiunii.
Muzeul Satului Branean prezinta mai multe tipuri de gospodarii si locuinte, anexe gospodaresti, instalatii pentru prelucrarea lemnului si a linii, dintre obiceiurile locului fiind prezervate:

- "invoielile" privind pamintul; datorita faptului ca simtul proprietatii este foarte dezvoltat si acest drept nu a fost stirbit aici in timpul regimului trecut, branenii greu se "invoiesc" cind este vorba de pamint;
- "masuratul" laptelui la oi si la vaci. Masuratoarea se face la mijlocul perioadei de pasunat, intre Sfintul Petru cel Nou si Sfintul Petru cel vechi. In aceasta perioada, toti proprietarii de animale urca la munte si participa la toate cele trei mulsori din ziua respectiva;
- "urcatul" la munte al animalelor pe pasunile alpine incepe la data de 1 iunie;
- "tunsul" oilor se desfasoara in perioada 1 martie - 10 aprilie;
- "alesul" oilor sau "ravasitul" este cea mai mare sarbatoare care se desfasoara in zona Branului.

In perioada 8-15 august, in fiecare an se desfasoara aici "Zilele Branului" - manifestare culturala de mare amploare, reintilnirea cu fiii, dar si cu parintii Branului.

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona