Agroturismul montan - o sursa de dezvoltare economica
Articol
Carpatii constituie inca, din fericire, una dintre marile oaze de aer curat ale Europei si ale lumii intregi, fiind aproape neatinsi de chimizare in agricultura, bine impaduriti, reusind sa conserve o mare diversitate de plante, unele rare, pasuni si finete, care furnizeaza hrana de inalta calitate ecologica si biologica pentru animale.
In conditiile in care astazi consumatorii se reorienteaza vizibil spre produsele ecologice, calitatea superioara a produselor montane poate reprezenta o sansa pentru economia nationala. Redresarea economiei montane ar insemna de fapt un beneficiu atit pentru locuitorii zonelor montane, cit si pentru populatia oraselor.
Un rol foarte important in acest sens il va purta agroturismul bine echilibrat, care poate fi generatorul unor venituri complementare pentru agricultori. Insa pentru ca toate acestea sa devina o realitate, muntii au nevoie sa fie protejati prin legi. Muntii de la noi sint supusi multor agresiuni. Din acest motiv este nevoie nu doar de o legislatie protectiva, ci si de un aport constient al locuitorilor muntelui la protejarea propriilor interese. Un pericol extrem este dat de taierile masive de paduri pentru comertul cu lemn brut lipsit de valoare adaugata.
Spre exemplu, in Italia si Franta, recunoasterea importantei si rolul zonelor de munte s-au reflectat in adoptarea unor strategii si a unui cadru legislativ adecvat, respectiv prin legi ale muntelui. In cadrul acestei reuniuni a fost formulata o cerere generala pentru recunoasterea oficiala si in mod distinct a unei politici montane la nivelul Uniunii Europene largite.
Exista o solicitare pentru cresterea de fonduri necesara sustinerii acestor zone, dar, pentru ca a devenit o practica obisnuita ca aceste fonduri sa nu fie folosite integral, este de asteptat ca si tarile candidate sa se confrunte cu situatii asemanatoare.
Zona de munte a Romaniei reprezinta peste 32 % din suprafata tarii, avind o populatie de circa 3,6 milioane de locuitori, cu circa un milion de gospodarii taranesti, majoritatea de subzistenta. In expunerea de motive pe care Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) o prezinta pentru aprobarea proiectului de lege a muntelui, se arata ca, "dupa 1990, locuitorii muntilor au pierdut numeroase locuri de munca prin disponibilizari din industriile de profil, ceea ce a condus la scaderea drastica a veniturilor familiale". La aceasta stare de lucruri contribuie si preturile foarte mici practicate pentru carne si lapte. Consecinta a fost reducerea alarmanta a rentabilitatii cresterii animalelor, in special a ovinelor, care, in ultimii cinci ani, au inregistrat o scadere cu circa 50%.

Proiectul de lege initiat de MAAP include o serie de facilitati pentru investitorii dispusi sa inceapa o afacere intr-o zona montana. Astfel, investitorii din tara si din strainatate, care construiesc pensiuni agroturistice sau mici hoteluri in satele de munte, cu o capacitate de cazare de peste 20 de locuri, si care se asociaza cu cel putin zece exploatari agricole familiale, ar urma sa fie scutiti de impozitul pe venit pentru o durata de zece ani si sa beneficieze de o reducere a impozitului cu 50%, daca mentin profilul si contractele de asociere cu producatorii agricoli locali.
De asemenea, industriile mici si atelierele artizanale din satele de munte, care asigura obtinerea de produse de calitate prin prelucrarea materiilor prime locale, vor beneficia de scutirea impozitului pe profit si terenuri pentru primii trei ani de activitate si de o reducere cu 50% pe perioada urmatoare. Astfel de facilitati sint insa cuprinse si in alte acte normative aprobate sau in curs de aprobare de catre Executiv.
In consecinta, marea problema a zonelor montane in momentul de fata nu ar fi facilitatile pentru investitori, ci dezvoltarea infrastructurii, fara de care potentialul economic al acestor zone nu poate fi valorificat.
In plus, fondurile de sustinere a dezvoltarii montane s-ar putea sa fie destul de greu de realizat. Aceasta deoarece, in proiectul de lege, ele se bazeaza pe contributia societatilor nationale si a unor societati comerciale, respectiv:
l 1% din cifra anuala de afaceri a regiilor nationale, societatilor comerciale si a altor agenti economici care beneficiaza de resursele forestiere, de ape naturale, minereuri, de materiile prime vegetale si animale sau de alte resurse din zona montana;
l contributia de 1% din valoarea incasarilor obtinute prin livrarea de carburanti si uleiuri de catre statiile PECO si cele private din zona montana;
l contributia de 2% din incasarile curente ale hotelurilor, restaurantelor si agentiilor de turism din zona montana;
l contributia de 3% din cifra anuala de afaceri a societatilor comerciale care produc si vind bauturi alcoolice in zona montana;
l contributia de 2% din cifra de afaceri a societatilor care comercializeaza produse de tutun.
Conf. univ. dr. ing.
CRISTIAN OVIDIU SIMION
Prep. univ. ing.
SANDU GEORGEL-PROFEANU Universitatea Bioterra
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona