Ceahlaul - "salbatica splendoare"
Articol
Fiecare piatra, fiecare copac, fiecare izvor din Ceahlau are un tilc al sau, talmacit de generatii si generatii de moldoveni. Si cite amintiri nu se ascund aici, inca de pe vremea cind dacii isi facusera templu sacru.
Nici astazi iubitorii de drumetii ce strabat lantul rasaritean al Carpatilor nu pot ramine indiferenti in fata "uriasului" ce se arunca amenintator peste vaile largi si luncile planturoase ale Bistritei, Stinisoarei, Tarcaului si Hasmasului.
"Daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost la fel de vestit ca si Olimpul", scria despre Muntele Ceahlau carturarul Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae si mult adevar grait-a, pentru ca Ceahlaul a fost, deopotriva, leagan de legenda si vatra de istorie.
Astfel, formatiunile stincoase bizare, detasate din marginile platoului superior al Ceahlaului, au primit nume pitoresti si li s-a atribuit o poveste originala.
Despre Dochia, fiica lui Decebal, se spune ca ar fi fost impietrita de zeul suprem Zamolxe. Exista o alta legenda potrivit careia Ceahlaul ar fi fost construit din porunca imparatului Traian, care a dorit sa inalte o stavila in calea barbarilor, pentru a-i ocroti pe oamenii acestor locuri.
Robii daci ar fi pus piatra peste piatra, stinca peste stinca, pina cind au cladit un munte. Multumit, Traian a poruncit ca pe virful muntelui construit de brate omenesti sa stea mereu un soldat care sa bata toaca atunci cind va vedea navalirile vrajmase, vestind locuitorii din vale, dar intr-o zi, o sageata l-a doborit pe soldat si toaca a tacut
Trei munti sfinti exista in lumea asta: Tabor (pe care Iisus, in prezenta apostolilor Petru, Iacov si Ioan, si-a aratat dumnezeirea), Athos (Grecia) si Ceahlaul. Toti trei au acelasi hram: Schimbarea la fata, iar Ceahlaul si Athosul au doua virfuri: Toaca si Panaghia, respectiv Athos si Panaghia.
Sint considerati munti sfinti datorita numarului mare de schituri si manastiri din zona, precum si vietii de adevarata credinta traita de slujitorii lor. Pe virful Toaca, pina prin secolul al XIX-lea, au existat o toaca din lemn si un clopot mare care vesteau miezul noptii pentru rugaciune. Mult timp, muntele a pastrat denumirea dacica: Kogaigon, iar intre secolele XVI si XIX Peon (Pian), de la muntele unuia dintre marii sihastri care au trait aici: Cuviosul Peon. Din secolul al XV-lea, muntele a inceput sa se inconjoare de manastiri si sihastri. Celalalt virf, Panaghia, este dedicat Sfintei Fecioare Maria, ocrotitoarea Romaniei.
Ceahlaul, cel mai impunator munte din lantul Carpatilor Orientali (Dacici, cum li se spunea odinioara), este inconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistritei la est si vaile Bistrei, Pinticului si Sidanului.
Cel mai inalt virf este Ocolasul Mare, cu 1907 m. Virful Toaca masoara 1904 m. Prin maretia formelor, Ceahlaul ofera un spectacol natural de exceptie. La poalele lui, apele Bistritei se revarsa cu generozitate in lacul de acumulare Izvorul Muntelui, care are 34 km lungime, 90 m adincime si o suprafata de 3000 de hectare.
La marginea dinspre miazanoapte, la o altitudine de 800 m, se afla statiunea Durau. Ajunsi aici, dupa un drum lung, superb, dar obositor, citeva ore de odihna sint binevenite, iar oferta hoteliera este generoasa.

Hotel Bradu***
l preturi in sezon: 800.000 - 1.000.000 lei/zi/pers.;
l preturi in extrasezon: 500.000 - 700.000 lei/zi/pers.;
Hotel Brindusa**
l preturi in sezon: 800.000 - 1.000.000 lei/zi/pers.;
l preturi in extrasezon: 400.000 - 600.000 lei/zi/pers.

Hotel Cascada**
l preturi in sezon: 800.000 - 1.000.000 lei/zi/pers.;
l preturi in extrasezon: 400.000 - 600.000 lei/zi/pers.
La fel de ospitaliere sint si vilele Cristina 1 si Cristina 2 (de 2 - 3 margarete), avind intre 10 si 17 camere. Pretul este de 500.000 de lei/zi/camera. Atit in Durau, cit si in comuna Ceahlau exista pensiuni agroturistice unde preturile variaza intre 400.000 si 600.000 de lei/zi/pers.
Nici iubitorii sportului alb nu pleaca de la Durau nesatisfacuti. Se pot relaxa pe pirtia Poiana Cailor, lunga de 450 m, platind o taxa de 20.000 de lei pentru trei ore. Cei care nu au echipament sportiv pot inchiria schiuri de la Casa Pelerinul (vizavi de Manastirea Durau), pretul fiind de 30.000 de lei/ora, iar pentru cei mici exista o oferta de saniute la numai 20.000 de lei/ora.

Trasee montane
Bicaz - Cabana Bicaz Baraj - Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Cabana Dochia.
Marcaj: banda rosie.
Timp de mers: 5 - 6 ore.
Traseul urmareste soseaua pe valea Izvorul Muntelui, pina la cabana Izvorul Muntelui (797 metri). In continuare, urcus asiduu prin padure spre Poiana Maicilor (1326 metri). Iesind mai sus, la gol de munte, poteca patrunde pe platoul Ocolaselor si ajunge la cabana Dochia (1750 metri), rascrucea potecilor importante. Este un traseu frumos, cu priveliste spre lacul de acumulare si spre Virful Toaca (Ceahlau). Traseul este accesibil si iarna.
Satul Izvorul Alb - Chica Baicului - Lutul Rosu - Polita cu crini - Cabana Dochia.
Marcaj: banda albastra.
Timp de mers: 5 - 6 ore.

Comuna Ceahlau - Piciorul Humariei - Cabana Fintinele.
Marcaj: triunghi albastru.
Timp de mers: 2 - 3 ore.
Este cel mai folosit traseu din sectorul nordic. Din comuna Ceahlau (550 metri), poteca lina pe piciorul Humariei, pina la cabana (1220 metri), in poiana Fintinele. Traseul este accesibil si iarna.
Comuna Ceahlau - Piriul Schitului - Statiunea Durau - Cabana Fintinele - Cusma Dorobantului - Sub Virful Toaca - Cabana Dochia.
Marcaj: banda rosie.
Timp de mers: 7 - 8 ore.
Traseu pitoresc, nerecomandabil iarna.

Statiunea Durau - Poiana Viezurii - Cascada Duruitoarea - "La Sanuni" - Cabana Dochia.
Marcaj: cruce rosie.
Timp de mers: 4 - 5 ore.
Este un traseu nerecomandabil iarna.

Comuna Bicazul Ardelean - Satul Bistra - Valea Bistra Mare - Curmatura Stinile - Sub Virful Ocolasu Mare - "La Sanuni" - Cabana Dochia.
Marcaj: banda albastra.
Timp de mers: 7 - 8 ore.
Traseu nerecomandabil iarna.

Neagra - Muntele Neagra - Poiana Varatecu - Poiana Maicilor - Ocolasu Mare - Cabana Dochia.
Marcaj: cruce albastra.
Timp de mers: 4 1/2 - 5 1/2 ore.
Este un traseu greu accesibil iarna.

Cristina Grejdinoiu, Constantin Eugen Dragne,
Universitatea Bioterra Bucuresti,
Facultatea de Management Agroturistic
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona