BRAN cetate in Carpati
Articol
Text Si foto: Victor Raicu

Carpatii reprezinta lada de zestre a Romaniei, intru toate bogata si de natura daruita, seiful niciodata secat de comori al acestei tari, vistieria sa multimilenara. Este o vistierie de taina, pastratoarea acelor comori pe care nici o minte ori vreun computer nu le poate estima, numara, inregistra, cataloga si alinia.

O harta oricit de sumara a muntilor Carpati, asezata sub ochii mintii si inimii noastre, ne infatiseaza nu doar bine intemeiate si stralucitoare orase, nu doar cetati cu faima, aureolate de istorie, nu doar intinse paduri, dumbravi si plaiuri mioritice, nu doar vetre de tarani, vechi de cind lumea.
O harta oricit de sumara a muntilor Carpati asaza sub ochii mintii si inimii noastre tabloul tulburator si intreg al romanilor: istoria fierbinte, datina si darul, mestesugurile traditionale, monumente de cultura si civilizatie, ceremonialurile, agrare si de pastorit, asezamintele de sanatate si odihna, vetre din care s-au ivit mari spirite ale acestui neam, ctitorii si citadele moderne, mierea din grai, splendoarea din port, ritmul din joc, ruga din cintec, fluviul fara inceput si sfirsit al mitologiei romanesti.
Printre aceste valori se numara si Branul, cu a sa cetate medievala, localitate pe cale de a deveni statiune turistica.
Poarta deschisa intre Transilvania si Tara Romaneasca, strunga de transhumanta, loc de intilnire al romanilor de pretutindeni, aici se vorbeste o limba neteda, slefuita, curata ca o piatra intr-un riu de munte.
Dar Branul semnifica in acelasi timp si o "poarta" in cultura romaneasca. Prin acest loc solii negustorului Neacsu din Cimpulung duceau judelui Brasovului - Johannes Benkner - vestea navalirii turcilor la Dunare. Vestea era dusa intr-o scrisoare in limba romana, care si astazi constituie una dintre primele marturii scrise in limba noastra.
Tot pe drumul Branului l-au purtat pasii si pe diaconul Coresi, care parasea tiparnita sa din Tirgoviste pentru a zamisli si in Scheii Brasovului izvoare de slova romaneasca, imbracate in haina chirilica, de unde aveau sa soarba lumina atitea generatii de romani transilvaneni, constrinsi de vicisitudinile vremurilor.
Martor prin veacuri al vesniciei Bucegilor, coboritor parca din paginile ingalbenite ale vreunei cronici pictate, loc de secrete aliante si intelegeri autiotomane, popas in calea negustorilor din cele patru zari, vama vremelnica, turnurile zvelte ale castelului de aici strajuiesc si astazi satele branene si intrarea in culoarul depresionar.
In apropierea Castelului Bran, in fostul parc al cetatii, ca o dovada certa a grijii pentru conservarea civilizatiei carpatice, a fost amenajat Muzeul etnografic, reprezentativ pentru zona Branului, care reuneste ansambluri de gospodarii taranesti si instalatii de tehnica populara. Muzeul etnografic din Bran este o fereastra larg deschisa spre civilizatia rurala carpatica, plamadita aici din veacuri indepartate.
Branul, stravechea poarta carpatica, s-a racordat de-a lungul timpului la efortul general de cladire a unei noi vieti. Urmasii vestitilor pastori transhumanti diriguiesc astazi turismul rural din zona. Si au de ce si pentru ce.
In ultimii ani s-a remarcat o crestere a interesului pentru construirea in Bran si satele apartinatoare de structuri turistice de primire, cu diferite grade de confort, cu servicii de un inalt grad de calitate, dar si pentru construirea de structuri de agrement, avind in vedere solicitarea turistilor pentru astfel de unitati.
In acest context, la inceputul sezonului de iarna 2004-2005, in Bran s-a inaugurat o noua atractie turistica - cea mai moderna pirtie de schi din zona. Cu dimensiuni reduse, dar bine amplasata, pirtia atrage numerosi turisti, iubitori ai sportului alb. Pirtia Zanoaga - asa cum este ea cunoscuta - este amplasata la circa 4 km de centrul localitatii, pe Valea Portii. Are o lungime de 1000 de metri si o diferenta de nivel de circa 150 de metri, ceea ce o face accesibila pentru amatorii de schi de toate virstele. Lucrarile de constructie ale pirtiei au fost demarate de autoritatile locale o data cu includerea Branului in programul "Superschi in Carpati".
Pirtia este dotata cu un teleschi in lungime de 650 de metri, iar la baza sa este amplasat un centru de prim-ajutor si o scoala de schi.
Astfel incit aceia care poposesc la Bran, considerindu-l sanctuar al naturii, il compara in acelasi timp cu o "mica Elvetie", de unde pleaca si revin ori de cite ori au ocazia.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona