Vacante In Prahova
Articol
TEXT: PAUL ROGOJINARU
FOTO: CATALIN EREMIA

Binecuvintat de "sfinta treime" a apelor Prahovei, Teleajenului si Doftanei, judetul Prahova sta sub semnul bun al faptului ca tinuturile - mai mult decit generoase - imbie la petrecerea unor vacante pe masura generozitatii lor. Muntii cei mai cautati: Bucegii, statiunile cele mai vestite: Sinaia, Busteni, Azuga, apele minerale miraculoase de la Telega si Breaza, dealurile cu pomi fructiferi: Valenii de Munte, podgorii intinse: Valea Calugareasca, Tohani si insesi vaile atit de pitoresti, fac ca aceste locuri sa fie mereu asaltate de turisti. Caci unua e judetul Prahova!

Din Cheia, la Muntele Rosu
Statiune climaterica, apartinind comunei Maneciu, Cheia se afla pe Teleajen (DN 1A), aproape de izvoarele acestuia, la poalele masivului Ciucas. Drumul bun, asfaltat, face ca urcusul cu masina pina aici sa nu fie o problema. Serpentine mai strinse sau mai largi, padurile care umbresc soseaua, muntii ce incep sa se semeteasca vizibil, panorame deschise sau zabrelite de brazi inalti fac ca traseul sa bucure ochiul si sa incinte sufletul. Aproape de locul de unde tisneste din pamint, bolborosind, apa zglobie a Teleajenului, la o altitudine de 880 m, intr-o mica depresiune strajuita de culmile Muntilor Zaganu, Ciucas si Bobu, statiunea pare a fi expusa soarelui in cea mai mare parte a zilei. Climatul subalpin, cu aer puternic ozonat, cu veri racoroase (temperatura medie este vara de 16 grade Celsius), o recomanda celor care sufera de astm, de surmenaj fizic si intelectual. O data ajuns, cit te uiti in jur, aproape pe toate spatiile care permit constructii, puzderie de vile, hoteluri, case de vacanta, benzinarii etc. dovedesc faptul ca aici s-a investit enorm in ultimii ani si ca localitatea chiar a fost in topul preferintelor celor ce, prin constructii, i-au sporit farmecul, facindu-se totodata utili turistilor care vor sa-si petreaca vacantele aici. Se ajunge pe DN 1 A, Bucuresti - Maneciu 136 km (Ploiesti - Cheia 68 km) sau Brasov - Cheia, 48 km. Pe calea ferata, Ploiesti - Maneciu Ungureni (cap de linie) 51 km, iar mai departe, pe drum modernizat, 19 km pina la Cheia, cu autobuze locale. Initial, localitatea s-a dezvoltat in jurul manastirii Cheia, construita intre1835 si 1839, de doi ciobani din Silistea Sibiului, care si-au vindut turmele de oi si s-au calugarit, unul dintre ei devenind staret. Dezvoltarea localitatii a avut loc mai ales dupa anul 1840, cind a fost construit drumul spre Brasov, prin pasul Bratocea. Insa inflorirea de acum n-a avut-o niciodata. Sint aici peste 600 de vile si doar 300 de locuitori pot spune ca sint "de-ai pamintului". Din Cheia se pot face excursii de o zi in cele mai interesante locuri ale muntilor Ciucas - Zaganu. Ca si in Bucegi, aici sint forme de relief ciudate, cum ar fi "Sfinxul", in apropierea Pasului Bratocea, grupul de stinci numit "Babele la sfat", un alt grup numit "Mina Dracului", "Tigaile", "Turnul lui Goliat" etc. Poteci marcate inlesnesc deplasarea in plimbari scurte, de o ora, pe minunata vale a Cheitei, pina la cascada ori pe sosea (4 km) pina la Cabana Muntele Rosu. Un traseu interesant, de doua zile, care vara nu este deloc dificil, se poate face de la Cheia trecind prin muntii Grohotisului, pina in Valea Doftanei si apoi peste muntii Baiului pina in Valea Prahovei, la Azuga sau Busteni. La Cheia se preconizeaza amenajarea unei pirtii de schi (cu fonduri PHARE) pentru copiii care vin in tabere sau pentru incepatori, pirtie care va avea aproximativ 900 m lungime. Drumetii se pot face in satele Casteni, Chicioreni, Maneciu Ungureni si Paminteni, unde pot fi vizitate case cu veche arhitectura traditionala. Din Cheia pina la Muntele Rosu nu e greu de ajuns. Se numeste asa, caci pe suprafete intinse, cind infloreste bujorul de munte, culmile par a fi luat foc. Serpentinele mai strinse si urcusul mai pieptis te conduc pina la Cabana Muntele Rosu. Cu acoperisul in rosu, vara, cabana se inscrie perfect in decor. Este "bujorul" construit de om in inima Muntilor Ciucas. Restaurantul aflat in incinta cabanei cuprinde trei sali: Salonul Alpin, Salonul National si Salonul Vinatoresc. Pastrind specificul rustic si avind ceva din atmosfera unei sali medievale, Salonul Vinatoresc este ornat cu trofee de vinatoare, exponatele ilustrind fauna zonei: mistreti, cerbi, caprioare, ursi, vulpi etc. Cabana poate caza 61 de persoane in 23 de camere, avind televizor, frigider, incalzire centrala, grup sanitar si dusuri comune.


Trasee turistice:
Casutele din campinguri au incalzire centrala, grup sanitar si spalator propriu, putindu-se caza 20 de persoane in 10 casute. Aproape de cabana este discoteca "Club Maxy" de patru stele, care asigura distractia de fiecare seara. Schiul, plimbarile cu saniile trase de cai sau cu scutere de zapada, saniusul intregesc paleta sporturilor de iarna si pot fi practicate aproape cinci luni pe an.

1. Cheia - Cabana Muntele Rosu - Culmea Gropsoarelor - Zaganu - Culmea Buzaianu - Cheia
marcaj: banda galbena Cheia - Cabana Muntele Rosu; triunghi rosu: Cabana Muntele Rosu - Culmea Gropsoarelor; cruce rosie; Culmea Gropsoarelor - Cheia. Timp: 5 - 6 ore.
2. Cheia - Cabana Muntele Rosu - Cabana Ciucas - Vf. Ciucas - Culmea Bratocea - Cheia
* marcaj: banda galbena pina la Cabana Rosie, Cabana Ciucas - Pasul Bratocea; banda albastra Pasul Bratocea - Cheia. Timp: 8 - 10 ore.
3. Cheia - Piriul Berii - Cabana Ciucas
* marcaj: cruce albastra. Timp: 3 - 3:30 ore.
4. Cabana Babarunca - Muntele Tesla - Saua Teslei - Saua Bratocei - Cabana Ciucas
* marcaj: cruce rosie. Timp: 5 - 6 ore.
5. Cheia - Culmea Buzaianu - Valea Sipotele - Culmea Cazaturii - Poiana Stinei
* marcaj: banda albastra. Timp: 2:30 - 3 ore
6. Cabana Ciucas - Piriul Stanei - Poiana Stinei
* marcaj: banda albastra. Timp: 3 - 4 ore.
7. Cheia - Valea Cheitei - Cheia
* marcaj: triunghi albastru si banda albastra. Timp: 1 - 2 ore.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona