Muzeele Cimpinei
Articol
TEXT: PAUL ROGOJINARU
FOTO: CATALIN EREMIA

De regula, muzeele sint acele cladiri sau incaperi in care timpul parca incremeneste. Vii le fac cei care le deservesc sau cei care le viziteaza. Insa farmecul si tainele ascunse in ele iti incita teribil curiozitatea de-a dezlega, pas cu pas, camera cu camera, crimpeie de timp mocnit. Un astfel de muzeu, care nu poate sa te lase indiferent, este Castelul Iulia Hasdeu din Cimpina.

Casa construita de Nicolae Grigorescu in anul 1904 a fost arsa in timpul razboiului din 1916-1918. In aceasta cladire se intilneau adesea prietenii lui, scriitorii Al. Vlahuta, B. St. Delavrancea, I.L. Caragiale. In ea a inchis ochii Grigorescu la 24 iulie 1907. Insa reconstruita intocmai, din temelie, in anul 1957, ea adaposteste azi muzeul memorial "Pictor Nicolae Grigorescu". Cei ce vin aici pot admira numeroase pinze ale pictorului, ultima lucrare de pe sevalet, "La Izvor", pensulele, paletele si ochelarii cu care lucra artistul, apoi diferite mobile, carti cu dedicatii etc. Cu ocazia comemorarii a 50 de ani de la moartea lui Grigorescu, in fata cladirii s-a dezvelit si bustul realizat de sculptorul I. Vlad. Muzeul adaposteste circa 100 de tablouri din diferite perioade de creatie (Barbizon, Razboiul de Independenta, perioada Alba), intr-un cadru autentic original, evocind atmosfera inceputului de veac.

Foarte aproape, castelul "Iulia Hasdeu" a fost ridicat de savantul B.P. Hasdeu intre anii 1893 si 1896, in amintirea Iuliei Hasdeu, unica lui fiica, talent literar precoce, poeta romana de limba franceza, stinsa din viata la virsta frageda. Castelul are infatisare de cetate (de proportii reduse), in forma de cruce, cu creneluri si contraforturi, deasupra cu terasa. Insa marea aventura a intelegerii incepe o data ce intri, pe o usa din dreapta, in prima camera. (Dna directoare a muzeului, vizibil si fericit marcata de umbra marelui savant, a conceput o lucrare sub titlul "Simboluri incifrate in arhitectura Castelului "Iulia Hasdeu" si a mausoleului familiei lucrare ce va face obiectul revistei "Lumea misterelor" intr-unul din numerele sale viitoare). De aici incepe povestea. In anul 1893, la invitatia doctorului C.I. Istrati, familia Hasdeu face acestuia o vizita la resedinta lui de vara de la Cimpina. Clima blinda si atmosfera pitoreasca a oraselului de pe Valea Prahovei reusesc sa-l cucereasca pe Hasdeu intr-o asemenea masura incit va decide sa cumpere un teren pe numele sotiei si sa construiasca acolo castelul. Primul plan al castelului, desenat de savant, se gaseste pe o fila a unui manuscris spiritist ce dateaza din 3 septembrie 1893. Numele de pe frontispiciul castelului aminteste atit de sotie, cit si de fiica omului de stiinta, ele purtind acelasi nume. Data de 2 iulie, scrisa cu litere de piatra pe crenelurile de la terasa medie, dezvaluie faptul ca monumentul a fost creat pentru cele doua Iulii. Savantul a dorit la inceput sa-l numeasca "Castelul celor 2 Iulii". Initial, intrarea in castel se facea printr-o usa de piatra. Ea se deschidea printr-o miscare de rotatie in jurul unui ax central, la 90 de grade. Usa este flancata de doua tronuri de piatra pe care pot fi vazute legile si simbolurile pitagoreice (cercurile si pentagrama). Erau odinioara 12 legi, cite sase pe spatarul fiecarui tron. Astazi doar unul mai pastreaza acele legi, celalalt fiind nerestaurat. Tronurile au fiecare, ca suport, sapte tomuri de piatra suprapuse, pe cotoarele carora pot fi citite nume sub care fiica lui Hasdeu a existat in alte vieti. Doi sfincsi feminini erau strajerii templului, asezati fiind pe spatarul fiecarui tron. Deasupra usii de piatra se afla "Ochiul Lumii", ochiul care vede tot, incadrat de raze. Dupa prima restaurare a castelului, Ochiul a fost acoperit cu firma muzeului. Astazi este nerestaurat. Usa de piatra de la intrare permitea pe atunci accesul intr-o sala inalta si ingusta de unde, prin doua oglinzi paralele formind un culoar, se ajungea la piciorul monumentalului potir, materializat sub forma unui "axis mundi". Potirul, simbolizind Graalul, era in acelasi timp un "mare Crucifix", avind in partea superioara pe Hristos cu bratele intinse catre cer. Din ochi ii pica lacrimi, la miini si la picioare se vad umbrele cuielor rastignirii, iar pe frunte urmele ghimpilor. O scara metalica ce se ridica duce la o galerie, tot metalica, care inconjoara sus incaperea. Intrarile laterale erau decorate cu grilaje simbolizind soarele, in centrul caruia se gasea monograma IH, incoronata. Grilajele erau pictate in galben spre verde azuriu si razele soarelui apareau sub forma unor sageti. Copertinele celor doua culoare de acces catre intrarile laterale propriu-zise erau dispuse oblic, sub forma unui triunghi care in virf avea doua simboluri: Crucea si Semiluna. Dedesubtul lor erau geamuri colorate in galben si verde azuriu. La interior, cupola domului si-a schimbat infatisarea. Bolta cereasca albastra si instelata nu mai exista. Cerului i-a luat locul un labirint (dupa modelul celui de la Catedrala din Chartres) si planete, adica o pictura noua, moderna, care nu contine nici un simbol al picturii murale comandate de B.P. Hasdeu. Exista in castelul "Iulia Hasdeu" o incapere mica, situata in spatele biroului savantului. A fost denumita de-a lungul secolului camera albastra, camera cu animale, camera de spiritism, camera obscura. Astazi, camera obscura nu este restaurata, sporind taina castelului. Castelul "Iulia Hasdeu" este "ca o imensa carte, ca un imens poem de genul celor ale lui Dante sau Milton", scria Eugeniu Sperantia. Si intr-adevar, monumentul trebuie sa fie citit pentru a fi inteles. Altfel, pentru cei care nu-l pot intelege, el va ramine asa cum, de altfel, a fost privit timp de un secol: o constructie stranie. "Ochiul Lumii" nu va clipi niciodata cu ingaduinta pentru ei.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona