Drobeta-Turnu Severin - repere turistice
Articol
Text: victor raicu
foto: victor raicu & ema cojocaru

Podul lui Traian
Demult, pe cind stramosii nostri dacii se opuneau cu indirjire asalturilor tot mai puternice ale legiunilor romane, pe vremea imparatului Traian si a regelui Decebal, pe malul Dunarii, la marginea cimpiei Severinului, exista cetatea Drobeta, ce avea sa devina o raspintie a marilor cai comerciale dintre sud si nord, dintre Imperiul Roman si teritoriile de pe malul sting al Dunarii.
In rastimpul dintre cele doua razboaie cu dacii, 101-102 si 105-106 - perioada in care Decebal fusese silit sa accepte o pace impusa de Traian, romanii se grabesc sa asigure o cale de comunicatie cu Dacia, in vederea supunerii ei definitive. In acest sens, imparatul Traian se adreseaza celui mai de seama arhitect al vremii - Apolodor din Damasc, acelasi care a construit si vestita Columna a lui Traian de la Roma.
Nu intimplator se alege locul viitorului pod la Drobeta. Punct de o deosebita importanta economica si strategica, oferea avantajul ca adincimea si latimea Dunarii erau relativ mici prin locurile acestea.
Apolodor lucreaza la pod intre anii 103-105, din izvoarele antice parvenindu-ne informatii despre forma si marimea sa: 1.135 m lungime, 15 m latime si 19 m inaltime. A fost ridicat din birne de lemn incrucisate, sprijinite pe piloni adinc infipti in albia fluviului, construiti din caramida, piatra, mortar si un ciment natural adus din Italia, despre prepararea caruia, din pacate, nu s-au mai pastrat informatii.
Unii cercetatori presupun ca Apolodor ar fi abatut Dunarea pe un brat mort, ceea ce a dus la scaderea nivelului apei, apoi a trecut la turnarea picioarelor in chesoane de lemn - executie telurica remarcabila pentru acea vreme.
Dupa incetarea stapinirii romane in Dacia, podul a fost distrus. Astazi, vizitatorul mai poate vedea doar capetele sale asezate pe malurile Dunarii.

Cetatea Medievala
a Severinului
Mentionata pentru prima data in Diploma Cavalerilor Ioaniti din anul 1247, cetatea medievala a Severinului a adapostit in incinta sa o biserica gotica, probabil sediul episcopiei catolice de la Severin, care a durat pina la 1502. Cavalerii Ioaniti s-au retras insa in 1259, cetatea raminind in bataia tunurilor tuturor: turcilor, bulgarilor, tatarilor care voiau sa treaca Dunarea catre Ungaria.
Pe toata durata Evului Mediu, cetatea medievala a Severinului a constituit cea mai importanta reduta strategica de la malul Dunarii. Cine o cucerea, isi asigura cale libera spre teritoriile din nord. La sfirsitul secolului al XIII-lea, regele Stefan al Ungariei a trebuit sa poarte nu mai putin de cinci razboaie crincene cu taratul bulgar pentru a o apara. Si asta nu a fost tot, caci ducii si voievozii romani si-au disputat si ei intiietatea, cucerind-o sau revendicind-o de-a lungul timpului. Pentru apararea ei a murit Litovoi. Iar Basarab I l-a invins la Posada pe Carol Robert in 1330. Mircea cel Batrin avea sa infiinteze Bania Severinului, si in 1406 sa incheie aici un "tirg de alianta" cu Sigismund al Ungariei. Dupa moartea sa, cetatea avea sa fie ocupata de turci, si eliberata la scurta vreme de catre Sigismund, care asigura astfel protectia manastirilor Tismana si Vodita. Ulterior, regina Elisabeta a incredintat Banatul de Severin lui Iancu de Hunedoara, care a intarit toate cetatile de la Dunare, inclusiv pe cea a Severinului.
In 1524, dupa un atac devastator al turcilor lui Soliman Magnificul, din cetatea Severinului a mai ramas in picioare doar un turn, numit de localnici "Turnul lui Sever".
Timp de aproape 300 de ani cetatea a tot fost rezidita, de fiecare data dupa bataliile cu turcii de la sud sau ungurii din nord de Dunare.

Castelul de Apa
Monument emblematic pentru severineni, Castelul de Apa a fost inaugurat in 1914. Opera de stil si de tinuta civilizatoare, si astazi da identitate locurilor prin asezarea sa in axul principal al orasului.

Muzeul regiunii Portilor de Fier
Fondat in 1912 de profesorul Al. Baracila, initial pe linga Liceul "Traian", muzeul s-a reorganizat in 1926 intr-o aripa din actuala cladire, pentru a completa parcul cu vestigii al Castrului roman Drobeta si intregul ansamblu arheologic cu insemne de piatra datind din epocile romana si medievala.
In timp, muzeul s-a extins in intreaga cladire, salile de clasa devenind saloane de expozitie. Astazi, muzeul cuprinde peste 50.000 de exponate, incepind cu piese din paleoliticul superior, traversind toate epocile, pina in secolul trecut. Cea mai senzationala piesa este un Homo Sapiens in virsta de peste 8.000 de ani, descoperit la Schela Cladovei. Un spatiu larg expune vestigii ale Drobetei antice si medievale - colectii de arme, monede, podoabe si ceramica. La rindul sau, sectia de stiintele naturii ofera o mare varietate de flora si fauna specifice mediului din Defileul Dunarii si numeroase piese arheologice. Tot aici se afla un acvariu cu specii dunarene. Sectia de etnografie si folclor prezinta aspecte ale civilizatiei rustice din Mehedinti, interioare de case taranesti, pitoresti costume populare, obiecte specifice ocupatiilor traditionale, precum si o veche moara de apa din zona Ponoarelor. O piesa de rezistenta este si macheta Podului lui Traian.

Muzeul de Arta
Functionind in cea mai eleganta cladire a orasului, Muzeul de Arta fascineaza prin somptuosu-i interior palatin, datind din 1890. Sint expuse aici piese specifice artei feudale in stil brancovenesc ori secolelor XIX si XX, precum si lucrari semnate de Tonitza, Grigorescu, Luchian, Aman, Pallady, Isser, Petrascu, Ressu, Tuculescu, Catargi, Ghiata si multi altii. Nu lipsesc din patrimoniu nici sculptori de renume precum Irimescu, Anghel, Baraschi, Medrea, Jalea.

Biblioteca
I.G. Bibicescu
A fost fondata in 1921, prin grija celui care i-a dat numele - I.G. Bibicescu, om de cultura si guvernator al Bancii Nationale intre anii 1914 si 1924. El a donat institutiei cea mai bogata colectie de biblioteca - peste 30.000 de volume, precum si o rara colectie de numismatica. Astazi, biblioteca este organizata pe sectii, sali de lectura si filiale locale. Prestigiul sau national este ilustrat de colectiile de patrimoniu si bibliografie, majoritatea provenind din donatia lui Bibicescu. Sint editii princeps, editii de lux, precum si numeroase lucrari de interes enciclopedic. Tipariturile romanesti incep cu "Octoihul" lui Coresi, tiparit la Brasov in 1575, "Carte romaneasca de invatatura" sau "Cazania lui Varlaam" tiparita la Iasi in 1643. Din cartea brancoveneasca, biblioteca detine aproape toate titlurile, precum si "Biblia de la Bucuresti", tiparita in 1688. Tipariturile straine sint si ele prezente in rafturile bibliotecii, in peste 200 de exemplare.

Parcuri si gradini
Severinenii au un cult pentru parcuri si gradini. Numai Parcul Rozelor se intinde pe 12 ha. Pe locurile urmatoare ca suprafata se afla Gradina "General Dragalina", in care se gaseste Cetatea Severinului, si parcul complexului arheologic Drobeta. Toate trei se etaleaza pe terasa inalta a Dunarii, cu alei elegante si arbusti, cu siruri de castani de-a lungul Bulevardului Carol I. Parcul Central este amenajat in stil englezesc, cu monumente si fintina cinetica. In partea nordica se intinde pe o suprafata de 13 ha Parcul Natural Crihala, iar in vest, intrarea in oras este strajuita de un parc cu bazine de apa, arbori exotici si alei.
Aceasta abundenta de verde nu surprinde pe nimeni, pentru ca Drobeta-Turnu Severin este un oras cald si luminos, cu veri insorite si ierni blinde, datorate climatului mediteranean. Este patria migdalului, smochinului, liliacului, castanului si teiului, dar si a unor arbori exotic de genul magnoliei, nucului caucazian, ginkgo-bilobei - cea mai veche specie de pe glob.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona