Valea Argesului
Articol
Dupa ce depasim zona industriala a municipiului Pitesti si lasam in urma Brasovul, pe drumul national catre Rimnicu-Vilcea se deschide, paralel cu calea ferata, lunca larga a riului Arges.
Primul popas il facem la Merisani, de unde, dupa ce trecem podul peste Arges si traversam linia ferata, o tinem pe soseaua ce se ramifica spre Valea Vislanului, urcind impreuna cu aceasta printre satele rasfirate, pina ce zarim hat departe Depresiunea Bradet, in peisajul careia troneaza cu nonsalanta barajul hidrocentralei de pe Vislan. Trecem apoi de fabrica de conserve Baiculesti si iata-ne la Curtea de Arges.
Orasul se inalta la 450 m deasupra nivelului marii si, prin pozitia favorabila asigurata de depresiune, a fost principal bastion de cirmuire si aparare pentru o buna bucata de Ev Mediu. De aici s-au ridicat noua voievozi valahi, in secolele XIV - XV, si au unificat tara, asigurindu-i neatirnarea. Si tot aici au ridicat monumente care uimesc si astazi, dupa atit amar de vreme.

l La intrarea in Curtea de Arges, in partea de sud, spre stinga, se afla Biserica Botusari, numita de localnici "Biserica cu brad", construita de Petru Cercel in secolul al XVI-lea.
l Pe strada Negru Voda se ridica biserica construita de fratii Drujesti in secolul XVIII.
l In micul parc din centrul orasului se gaseste statuia lui Vlaicu Voda. Si, tot aici, pe strada Viorelelor, linga gradina publica, se afla biblioteca orasului, instalata in monumentul de arhitectura romaneasca "Casa Goanga".
l Strada Negru Voda coboara 200 m pina in Valea Doamnei, unde se ramifica la stinga, spre vest, cu drumul catre Rimnicu-Vilcea, iar spre est cu strada Valea Doamnei, pe linga restaurantul Capra Neagra.
l Pe strada Valea Doamnei, pe un deal, se afla o bisericuta construita in secolul al XVII-lea, pe vremea lui Matei Basarab.
l Cel mai vechi monument istoric din tara noastra, pastrat in intregime in forma originala, cu mici adaosuri care nu-i strica armonia, este muzeul Biserica Domneasca, construit in stil bizantin-constantinopolitan. Constructia a fost inceputa de Basarab I la jumatatea secolului al XIV-lea si continuata de urmasii sai, Nicolae Alexandru - fiul si asociatul sau la domnie, si Vladislav (Vlaicu), fiul lui Nicolae. Este unul dintre cele mai armonioase monumente de arta din tara noastra. E in acelasi timp si un muzeu de pictura bisericeasca cu fresce din diferite epoci.
l Cu ocazia sapaturilor arheologice s-au descoperit fundatiile unei capele mai vechi, probabil contemporana cu primele case domnesti din curte, care par a fi fost construite cu citeva decenii inaintea bisericii, in doua etape diferite. Prin descoperirea unor monede bizantine din 1224 si romanesti de la Vlaicu Voda si Mircea cel Batrin, si mai ales prin descoperirea in acest loc a unor resturi de ceramica romaneasca din secolul al XIII-lea, cea mai veche descoperire de pina acum, se confirma ca aici a fost o asezare din timpuri mai indepartate.
l Din aceeasi epoca dateaza si ruinele bisericii Sinicioara, fosta episcopie catolica, probabil si cu rol militar de aparare, construita pe deal, in fata celei domnesti. Legenda o atribuie doamnei Marghita, sotia lui Basarab.
l Peste drum de Muzeul Biserica Domneasca se afla Muzeul orasului, pe strada Sinicioara, colt cu Bulevardul Basarabilor, cu sectii de istorie, etnografie si arta populara.
l Pe strada Cuza Voda se mai afla Biserica Olari, inspirata din arhitectura taraneasca locala. Este interesanta atit in ceea ce priveste modul de construire, cit si prin frescele exterioare. Prin traditie se considera a fi construita in secolul al XIII-lea, dar aceasta nu se poate justifica pe baza vreunui document sau fapt precis.
l La capatul bulevardului Basarabilor, intr-un parc cu padure, artistic amenajat cu flori, se afla Manastirea Curtea de Arges. Legenda culeasa in deceniul al saptelea din secolul al XIX-lea in comuna Albesti arata ca aceasta minastire a fost construita pe locul alteia mai vechi. Faptul este relatat si de invatatul calugar Gavril Preotul de la muntele Athos, care a luat parte la tirnosirea din ziua de Sfinta Maria din anul 1517. El spune: "si sparse mitropolia de Arges din temelia ei si zidi in locul ei alta sfinta biserica tot din piatra cioplita". Acest fapt il confirma si pisania din dreapta usii de la intrare. Arta, bogatia si maretia acestei ctitorii a lui Neagoe Basarab i-a uimit pe cei prezenti cu ocazia inaugurarii din 1517, dar si pe multe generatii mai tirziu. Pictura a fost facuta de zugravul Dobromir, in timpul domniei lui Radu de la Afumati, in anul 1526. Lacasul a fost reparat de Matei Basarab, care a recladit si turnul-clopotnita de la intrare. Lucrari de reparatie a facut si Serban Cantacuzino in 1682. In pronaos sint mormintele lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, ale regilor Carol I, Ferdinand si reginelor Elisabeta si Maria. Peste drum de minastire, in parc, se afla Fintina Mesterului Manole, monument modest, construit cu gust, in stil local.

Lunca Argesului se mai ingusteaza indata ce trecem de Oesti, si o data cu intrarea in satul Corbeni se deschide depresiunea Arefu, adapostita la nord de Muntii Fruntii si Ghitu, si inconjurata de doua rinduri de dealuri. Dincolo de acestea, pe virf coltos de munte, la 850 m, pe pintenul Caprisoara, s-a construit cetatea Poenari. In trecerea ei prin veacuri si-a schimbat numele, fiind denumita cind cetatea lui Negru Voda, cind a lui Vlad Tepes, pina ce documentele de la inceputul veacului al XVI-lea o pomenesc sub numele de Poenarilor. Turnul patrat, din piatra bruta, se aseamana cu constructiile romane, in cursul timpurilor primind adaosuri si influente apusene, bizantine, si capatind intr-un tirziu aspectul de cetate medievala.
De la Capatineni pleaca D.N. 7C, care ajunge la Vidraru (29 km). Pe malul drept s-a construit hidrocentrala, in subteran, la 104 m adincime, avind cu cele patru turbine ale sale o putere instalata de aproape 220 MgW si o productie anuala de 400 milioane kw/ora. Imensa stavila de beton, barajul domina de la 165 m vechiul fir al vaii Argesului, situindu-se, prin inaltime, pe locul cinci in Europa, ceea ce face ca lacul de acumulare sa ajunga la un volum de 465 milioane metri cubi si o suprafata de 14 kmp. Numai soseaua de contur, care inconjoara lacul, are o lungime totala de 51 km, si gazduieste doua cabane de prestigiu - Valea cu Pesti (pe malul sting - estic) si Cumpana (pe malul drept - vestic), situate la 9 si respectiv 15 km de baraj. Din gura Vaii Caprei porneste catre inaltimile Fagarasului Transfagarasanul, care leaga Curtea de Arges de Transilvania.


Lector univ. dr. Vergina Buianu
Universitatea Bioterra, Bucuresti, Facultatea de Management Agroturistic
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona