Despre avalanse:
Articol
Prin avalanse se intelege, cum bine se stie, alunecarea pe o panta a unei cantitati mai mici sau mai mari de zapada.
Cauza principala a avalanselor este deplasarea echilibrului tensional al zapezii, care, la rindul sau, depinde de structura si stabilitatea zapezii, unghiul de inclinatie al pantei, relieful terenului, toate fiind influentate de factorii meteorologici, respectiv: durata si cantitatea zapezii, vintul, temperatura si umiditatea aerului.
In Carpati, zonele cele mai periculoase pentru producerea avalanselor sint: Muntii Fagarasului, Muntii Retezat, Muntii Piatra Craiului, Muntii Bucegi, Muntii Paring, Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului.
Din punct de vedere practic, greutatea zapezii difera. De exemplu, 1 m3 de zapada cintareste:
l proaspata si uscata:
30 - 60 kg;
l proaspata, umeda:
60 - 150 kg;
l presata de vint:
150 - 300 kg;
l veche si uscata:
400 - 600 kg;
l veche umeda: 600 - 800 kg;
l gheata: 800 - 920 kg.
Avalansele de zapada pulbere aluneca cu viteza mare, produc un suflu puternic, iar in marea majoritate a cazurilor actioneaza mortal, prin presiunea mare exercitata asupra aparatului respirator.
Avalansele se produc pe pante cu o inclinatie cuprinsa intre 14-50 grade; daca inclinatia este mai mica de 14 grade, zapada nu aluneca, iar peste 50 grade, zapada nu este retinuta.
Pericolul de avalanse este mare in timpul ninsorii abundente, precum si in urmatoarele trei-patru zile, pina la tasarea zapezii;
Pericolul cel mai mare de producere a avalanselor se situeaza intre orele 9 - 16.
Deplasarea zapezii nu se face pe partile laterale ale vailor mai abrupte, care nu sint acoperite de padure; se va urmari totdeauna in asemenea portiuni firul vaii, pe mijlocul ei.
Cind deplasarea are loc pe creste, se va evita traversarea pantelor pe sub cornise.

Student Mihaela Dinu, Universitatea Bioterra Facultatea de Management Agroturistic

Cum sa descoperim nordul:
l urmariti fata stincilor izolate aflate in locuri mai golase; partea indreptata spre nord este invelita cu muschi si licheni;
l sub pietre, pamintul este mai umed in partea dinspre nord;
l ierburile si florile sint mai rare si mai putin dezvoltate in partea de miazanoapte a poienii;
l arborii izolati isi indreapta mai mult crengile spre sud;
l toti arborii foiosi au coaja mai groasa spre nord, de unde vin vinturile mai reci;
l furnicile isi construiesc furnicarele inspre sud, la adapostul arborilor; musuroaiele sint mai abrupte inspre nord;
l iarna, in zonele despadurite, cele mai abundente acumulari de zapada se produc in locurile orientate spre nord;
l cind vremea se incalzeste, zapada incepe sa se topeasca mai intii in partile orientate spre sud.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona