Alba - o tara de legenda
Articol
Text & Foto: Victor Raicu

Existenta pe platoul de linga Mures si-au inceput-o, spun arheologii, inca din neolitic. Ne-au lasat marturii, cronici in piatra, ale unor vremuri de urgisiri cumplite. Dar si un deosebit tezaur natural, istoric, cultural si spiritual, toate sintetizate sincretic in port, datini si obiceiuri de o frumusete aproape nepaminteana, in care se resimt influente ale Apusenilor, Muresului, Sebesului ori Secaselor. Iar cintecele si doinele, inspirate de armonia locurilor, bunatatea si intelepciunea oamenilor, fac din tinutul Albei o tara de legenda.

Pentru oricine se incumeta sa descifreze povestea Albei, punctul de plecare nu poate fi altul decit Catedrala Reintregirii Neamului. De-o virsta cu Notre-Dame din Paris, ea a avut parte de o istorie cel putin la fel de zbuciumata si tot aici au fost incoronati suveranii Romaniei Mari, la 15 octombrie 1922. Arhitectura sa, inspirata de biserica domneasca din Tirgoviste, si realizata intre 1921 si 1923, conform planurilor lui D. Ghe. Stefanescu, este specifica curentului romantic resimtit in arta romaneasca a ultimelor decenii ale secolului al IX-lea. Catedrala, in forma de cruce inscrisa, dispune de un pridvor deschis, un pronaos dreptunghiular cu trei segmente de boltire in arc de cerc, un naos ingust si un altar. Ea este dominata de un turn-clopotnita (58 m inaltime) cu o cupola sprijinita pe coloane. Fresca murala pe modelul iconografiei traditionale a fost realizata de Constantin Petrescu. In prezent, catedrala adaposeste Arhiepiscopia Ortodoxa de Alba Iulia. Dupa ce s-a oprit putin pe treptele sale pentru inchinaciune sau sfat la slujitorii Domnului, calatorul poate lua calea Aiudului din Teius, urmind drumul ingust care serpuieste printre satele motesti, iesind in prispa la Rimet, la manastire. Complexul monahal, adapostind astazi o biserica veche, datind dupa toate marturiile inca inainte de 1376, si una de data mai recenta, este unul dintre cele mai vechi monumente de rit ortodox din Transilvania. Pe la 1506, manastirea avea sa intre sub ocrotirea lui Radu Voda, domnitorul Tarii Romanesti, impreuna cu mosia de la Stremt, daruite acestuia de regele Vladislav. In timp, printre ctitorii si protectorii ei importanti s-au numarat Mihai Viteazul si mitropolitul Teodosie al Tarii Romanesti. Construita din piatra, in forma de nava dreptunghiulara, biserica veche este micuta, fiind inzestrata, inspre apus, cu tinda si turn-clopotnita, in timp ce lacasul nou, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", ridicat in plan cruce, este de dimensiuni monumentale. Acesta din urma este compartimentat in pronaos, naos si altar, avind un pridvor deschis, cu pardoseala de marmura, sustinut de stilpi mari de piatra.

BISERICA DE MIR SI MONUMENT ISTORIC

Perioadele de istorie framintata pe care le-a cunoscut au produs, insa, importante distrugeri manastirii Rimet. Prima a avut loc in anul 1761, cind locuitorii s-au opus maghiarizarii fortate si renuntarii la religia ortodoxa veche. Iar urmatoarea s-a petrecut la 23 decembrie 1785, armata imperiala habsburgica pedepsind prin demolarea manastirii populatia locala ce sprijinise rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Alegerea se pare ca s-a bazat pe considerentul ca Rimetul devenise in epoca un prestigios centru cultural si de instruire. Reparatiile au fost permise de abia mai tirziu, cu conditia de a deveni biserica de mir, ceea ce s-a si intimplat in 1826. In 1924 a fost declarata monument istoric, iar prin stradaniile calugarului Evloghie Ota redevine manastire pentru calugari. De abia in 1955, printr-o hotarire a Sfintului Sinod, este transformata in manastire pentru maici, viata monahala continuind pina in 1960, cind este transformata in cabana turistica. Astazi, lacasul si-a recapatat vechiul statut, dar nu a renuntat la ospitalitatea traditionala. Calatorii obositi pot face popas sau chiar isi pot petrece vacanta aici, intr-o cabana inaltata la 500 m de manastire. Iar daca si-au regasit suflarea si au nevoie de adrenalina, ceva mai departe ii asteapta Cheile Rimetului, in partea central-estica a Muntilor Trascau, pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului.
Noi am facut cale intoarsa pina la Teius, indreptindu-ne mai apoi spre Aiud, sa vedem cetatea medievala, pastrata in buna stare, dupa ce a dat marturie multor vitregii ale vremii precum marea invazie tatareasca din 1241, rascoala iobagilor din 1437, luptele lui Mihai Viteazul din 1600, navalirile turco-tatare din 1658 si 1659, atacurile habsburgilor din 1704, rascoalele crestine din 1758-1761, miscarile taranesti din 1784, valul revolutionar de la 1848-1849, primul razboi mondial, Unirea de la 1 Decembrie 1918 si evenimentele nefaste din cel de-al doilea razboi mondial.

MONUMENTE IN PATRIMONIUL UNESCO

Daca doriti o aventura in mijlocul naturii, intrati in Cheile Valisoarei, nu departe de Aiud, spre satul Rimetea (numit pina in 1925 Trascau). Veti fi cu siguranta uluiti de spectacolul fascinant oferit de impresionanta despicatura in Muntii Trascaului, prin care soseaua si piriul isi fac cu greu loc. Ingusta depresiune are o iesire la nord, spre satul Buru prin Valea Rimetei, si alta la sud, spre Aiud. Comuna Rimetea, alcatuita din satele Rimetea si Coltesti, a luat fiinta o data cu formarea comitatului Turda. Stilul arhitectonic al cladirilor sale a facut ca o mare parte dintre acestea sa fie declarate monumente de arhitectura si trecute in patrimoniul UNESCO. Aici functioneaza Muzeul etnografic, infiintat in anul 1952 cu ajutorul Muzeului etnografic al Transilvaniei din Cluj si al unor cercetatori etnografi de la Universitatea din Cluj. Colectia de obiecte existenta aici reflecta ocupatiile importante ale locuitorilor din zona - mineritul, metalurgia si prelucrarea lemnului. Odinioara ele erau desfacute de negustori in piete importante precum Brasovul, Debretinul, Aradul si Bistrita. Daca doriti sa depanati firul istoriei inapoi, dati o fuga pina la moara din Rimetea. Privelistea este uimitoare si sigur merita deranjul.
Urmind Valea Ariesului, n-am rezistat tentatiei si am vizitat doua manastiri situate la mica distanta una de alta. Prima are hramul "Sfintul Ioan Botezatorul", iar cea de-a doua "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil". Aceste fascinante ctitorii au fost initiate in 1999 si s-au finalizat in 2000. Cele 70 de maici de aici sint toate absolvente ale uneia sau mai multor facultati, manastirile fiind singurele din Romania slujite numai de intelectuale.
De la Turda spre Beius, soseaua serpuieste in curmezisul Muntilor Apuseni, trecind prin multe asezari istorice ori tulburatoare privelisti naturale. Numai aici, pe Valea Ariesului, se pot vedea case asezate la distanta una de cealalta, mai aproape de stele decit de drumuri. Fiecare este o cetatuie in sine, reprezentind un stil original de arhitectura populara. Din apropierea localitatii Baia de Aries se desprinde spre dreapta un drum ce duce in satele Posaga de Jos si Posaga de Sus. In acesta din urma se afla o cocheta bisericuta din lemn, cu hramul "Sfintii Arhangheli" si plan asemanator manastirii Lupsa. Asezata pe un deal stincos, ea trimite in vale umbra clopotnitei si a acoperisului sau cu pante abrupte.
Si pentru ca tot am pomenit-o, nu puteam parasi meleagurile ariesene fara a da o raita si pe la Lupsa. Ctitorita in anul 1429 prin implicarea familiei Cindea de Lupsa, manastirea are astazi o importanta valoare istorica. Izvoarele documentare au retinut intentia generalului austriac Bucow de a o darima, pe motiv ca Procopie, un calugar al manastirii, era implicat in rascoala condusa de Sofronie Petru Pavel Aron. Intr-o scrisoare din 17 iulie 1762 acesta il roaga pe general sa nu o darime, ci sa-l alunge pe Procopie. Printre cartile pastrate la manastirea Lupsa se numara "Faptele Apostolilor" sau "Praxiul", tiparita in 1563 la Brasov, de diaconul Coresi, si "Noul testament", scos in 1648 la Alba Iulia. In imediata vecinatate a manastirii se afla Muzeul etnografic, cunoscut atit in tara, cit si in strainatate. Nascut in 1952 din pasiunea de o viata a invatatorului Pamfil Albu, acest muzeu numara peste 8100 de piese ce stau marturie a permanentei si statorniciei neamului nostru. In incaperile de la etaj sint prezentate ocupatiile vechi ale oamenilor din Lupsa, etalate in ordinea dezvoltarii lor, incepind cu exploatarea si prelucrarea aurului si continuind cu lucrul la padure, o ocupatie de iarna. Un sector aparte este destinat sindrilaritului. Nici portul nu este uitat, fiind bogat reprezentat prin forme foarte variate si colorit sobru sau viu, intotdeauna armonios.
Parasind Valea Ariesului, la Cimpeni, calatorul se poate indrepta spre Abrud si Valea Ampoiului, pentru a vizita Muzeul mineritului, din Rosia Montana, ori Casa memoriala a lui Closca, din satul Carpenis. In ultima este prezentata o expozitie fotodocumentara cu aspecte din timpul rascoalei si carti legate de eveniment, in timp ce sala a doua prezinta un interior taranesc, ce incearca sa reconstituie atmosfera de epoca: un leagan prins in grinda, masa, lavita, blide si furci de tors, iar din rama ne privesc chipurile singerinde ale lui Horea si Closca.
La Muzeul Mineritului se ajunge din soseaua nationala Cimpeni - Abrud. De la Gura Rosia se desprinde un drum asfaltat care duce in centrul comunei Rosia Montana, unde se afla complexul. Monumentul este inedit prin expunerea galeriilor romane din masivul Orlea, lapidariului si pavilioanelor, suitoarelor, planurilor inclinate si abatajelor, toate sapate cu dalta si ciocanul. Aceste lucrari au forme dreptunghiulare, trapezoidale sau triunghiulare, in functie de elementele geometrice ale filoanelor de aur. Accesul spre galeriile romane se face pe un plan inclinat la 33 de grade, amenajat cu 157 de trepte si canal pentru drenarea apei. De la baza planului inclinat se continua inaintarea pe o galerie dreapta si, dupa 42 de metri, se parcurge spre stinga o alta de 5 metri, de unde se patrunde in galeriile romane. Sapate in plan orizontal, galeriile romane nu au nici un fel de armatura de sustinere! Ele sint in totalitate electrificate, delimitate prin usi metalice, aerisite si intretinute pentru a putea fi vizitate in tot cursul anului. O expozitie in aer liber a muzeului este amenajata in apropierea accesului la lucrarile subterane si prezinta intr-o ordine cronologica o gura de galerie cu toate accesoriile, steampurile de lemn, steampul cu sageti de fier de tip "californian", instalatia de preparare a minereului prin flotatie si lapidariul, care inchide circuitul evolutiei tehnice in timp, privind extragerea si prelucrarea minereului aurifer.
In cursul timpului, omul si-a lasat puternic amprenta asupra peisajului din imprejurimile Rosiei Montane. Au fost amenajate peste 100 de tauri, lacuri sau stavilare, in care se acumula apa necesara prelucrarii minereului. Taurile cele mai mari - Taul Mare, Anghel, Brazi si Corna, pline si azi cu apa, se gasesc in partea de est a comunei. Linga prima biserica din Rosia se afla mormintul si casa parohiala unde a locuit tribunul Simion Balint, protopop la Rosia Montana si tovaras de lupta al lui Avram Iancu. Om de aleasa cultura, i se datoreaza salvarea tablelor cerate, ajunse in colectia lui Timotei Cipariu din Blaj. Aceste carti din lemn au fost gasite in minele de aur intre anii 1786-1855 si reprezinta texte de drept civil roman, contracte de vinzare-cumparare, de imprumut cu dobinda, conventii de asociere, dovezi de cheltuieli si preturi. Ele dateaza din anii 131-167 d.H. si au fost descoperite dupa 16 secole, constituind un miracol arheologic al Daciei romane. Desi initial au fost descoperite 50 de piese, de-a lungul timpului jumatate s-au distrus integral sau partial.
Pe potecile ce pornesc din Rosia Montana se poate ajunge in citeva masive montane importante - Cetate, cu cea mai mare cariera de minereu aurifer din tara, Cilnic, cu numeroase lucrari romane, Rotunda, Detunata (bazalte) sau Muntele Gaina. In jurul acestor locuri s-au brodat povesti sau legende ce mai pot fi ascultate si astazi, daca ai placerea si mai ales rabdarea de a taifasui la ceas de noapte cu localnicii mai generosi la vorba. Ele sint tesute din poezia unor anume intimplari, poezie care da relief si personalitate atitor si atitor meleaguri.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona