Cetatea Aiud
Articol
Unul dintre cele mai importante edificii medievale ale Albei este Cetatea Aiud - un complex cuprinzind citeva constructii, situat la dreapta soselei nationale Bucuresti - Oradea, la 30 km de Alba-Iulia si 36 km de Turda. Desi fortareata pare relativ noua, daca in aceasta categorie putem incadra anii ridicarii sale - inainte de invazia tatara din1241-1242 - ea a fost inaltata pe locul unei fortificatii de pamint mai vechi, care se suprapune, de asemenea, pe o asezare daco-romana din secolul al III-lea d.H. Practic, cetatea de piatra a fost consolidata in doua etape distincte. In prima a fost structurat planul orizontal, de forma pentagonala cu laturi inegale, iar muchiile zidurilor au fost inzestrate cu turnuri cu patru, cinci si sapte laturi. Forma actuala pare a corespunde etapei a doua de constructie, dar pe alocuri conserva si elemente initiale ori refaceri tirzii. Tot atunci a fost intarit perimetrul de 350 m, consolidata incinta, cu o grosime de 1,20 - 1,30 m, si inaltate zidurile la 7 - 8 m. Desi de dimensiuni relativ reduse, cetatea a fost o fortareata rezistenta in calea navalirilor, fiind intarita, de asemenea, si cu un sant cu apa.
Ca si in cazul celorlalte cetati sasesti despre care am mai vorbit, turnurile erau in grija breslelor, din rindurile carora se alegeau comandantii militari, asa numitii ofiteri de breasla. De aici s-au pastrat si denumirile pitoresti ale celor 8 turnuri ale Aiudului, incepind cu cel al macelarilor, continuind cu cele ale croitorilor, cizmarilor si olarilor, tabacarilor, cojocarilor, lacatusilor si terminind cu cel al Asociatiei Sf. Spirit (turnul Kalendas). Toate erau legate intre ele de drumul de straja din spatele parapetului, la care se ajungea printr-o scara de piatra, in timp ce in interiorul fiecaruia accesul se facea cu ajutorul scarilor de lemn.
Un alt element care incadreaza Aiudul in categoria cetatilor sasesti il constituie bazilica fortificata, inaltata in centrul incintei. Aceasta apartine astazi cultului reformat calvin, a fost ridicata in secolul al XV-lea, si dispune de un turn inalt de 64 m, cu metereze puternice. Dar lacasul acesta nu este unicul din Aiud. O a doua biserica, de cult lutheran, dateaza din secolul al XIX-lea si a fost construita pe locul unei capele romanice din secolul al XIV-lea. Alaturi se pot observa si astazi, intr-o stare acceptabila de conservare, patru edificii laice de secol XVIII-XIX - oficiul parohial, alipit Palatului Princiar, cladirea parohiala, in care isi avea resedinta pastorul comunitatii, fosta casa a clopotarului, aflata linga turnul olarilor, si fosta casa parohiala evanghelica.
Sapaturile din perioada 1974-1977 au dezvaluit, insa, citeva repere istorice interesante. Primul tine de etimologia asezarii, al carei nume, atribuit prin veacul al XIII-lea, a suferit modificari succesive in functie de limba locuitorilor si vremurile traite. Astfel, cetatea a cunoscut pe rind o serie de denumiri latinesti, grecesti, germane, maghiare si maghiarizate, dintre care sint interesant de retinut - Colonia Annia sau Ad Annia, Aegidiopolis, Strassburg Am Mieresch, Enild, Enud, Enid, Enugd, Villa Aegyidi, Villa de Enudio, Nogenyd, Via Aegidius, Maior Enyed, Gross Enyed si Nagy Enyed. In perioada cuceririi romane, pe harta lui Castorius apare o asezare cunoscuta sub numele de Brucla, care s-ar afla, dupa cite se pare, extrem de aproape de Aiudul actual. Cea mai interesanta poveste a numelui cetatii Aiud este raportata la Iuda Tadeul, in onoarea caruia s-ar fi construit si o bazilica, in 1839, Villa Iudae Thadae. Formula Aiud apare mentionata documentar pe la 1854, ca o transformare a numelui anterior de Ajud.
Povesti felurite s-au tesut si in jurul constructiei propriu-zise, care pare sa se fi ridicat monolitic in jurul unui turn de paza terminat in 1239. Prima a aparut bazilica de stil romanic, care a disparut o data cu vremurile, lasind locul actualei biserici evanghelice, ridicata intre 1333 si 1334. Spre sfirsitul celui de-al XV-lea veac, alaturi a aparut si biserica gotica, de rit calvin, aparata de zidurile unei noi cetati, de plan pentagonal. Dar multe a mai patimit prin veacuri Aiudul, incepind cu marea invazie tatara din 1241 si continuind cu rascoala iobagilor de la 1437, luptele lui Mihai Viteazul de la 1600, navalirile turco-tatare de la 1658 si 1659, atacurile curutilor si habsburgilor din 1704 si 1717 ori rascoalele religioase din perioada 1758 - 1761. Zidurile Aiudului au fost martore incremenite la miscarile taranesti din 1784, revolutia de la 1848 si Primul Razboi Mondial, pentru a se deschide cu generozitate in fata solilor Unirii celei Mari. Si daca au scapat nevatamate de toate aceste urgii, infruntind pina si cel de-al Doilea Razboi Mondial, nu s-ar cuveni sa cada prada tocmai nepasarii noastre si sa se cufunde in uitare. Investitii in conservare pina acum s-au facut. S-au tras conducte de gaz in cele patru edificii laice si in biserica reformata calvina, dar mai sint multe de facut la capitolul restaurare.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona