Cetatea Alba-Iulia
Articol
Fortareata, de tip Vauban, este impresionanta atit prin elementele decorative, cit si prin frumusetea celor sase porti ale sale, unice in toata arhitectura militara europeana, dintre care patru sint decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Cetatea se impune ca un important ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania, intre zidurile careia s-au desfasurat evenimente de calibru pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si Marea Unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Ridicata la putin timp dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania (1715-1738), dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, cetatea este alcatuita din sapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai - demantelat partial - Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezinta toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si al apararii la distanta. Lucrarile propriu-zise au inceput la 4 noiembrie 1715, cind s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii. Intre secolele XVIII-XIX, cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20.000 de iobagi. Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m, avind amplasat in centru un blazon incoronat cu cimpuri multiple si frunze de acant. Zidurile sint construite din caramida, piatra de cariera sau bucati din vechea cetate romana, masurind la baza 3 m, iar la virf 1,20 m si fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza impingerile. Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre cimpul de instructie din vest. Dintre ele s-au mai pastrat astazi doar trei in forma initiala - Poarta I, III si IV - iar din Poarta II au mai ramas doar stilpii laterali.

Situata la extremitatea estica a ansamblului, Poarta I este realizata in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, incadrind stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte, flancate, la rindul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitie de tragere. Fatadele sint decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvindu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu, la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior. Monumentala, Poarta a III-a, intrarea principala, reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor antropomorf, zoomorf si vegetal, alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheroni, si care imbraca antablamente si cimpuri, subliniind prin relieful plat al redarilor, volumul trupurilor tensionate ale atlantilor. Cele patru panouri principale, infatisind Investirea lui Eugeniu de Savoia drept comandant al ostirii, Zeita Victoria predind lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior, sint inspirate de ambianta politico-militara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, in timpul caruia s-a construit cetatea. Ea este asezata in mijlocul cortinei formate de bastioanele Sf. Eugen si Sf. Capistrano, avind patru piloni si opt pilastri care sustin boltile si arcadele celor trei intrari. Bogat ornamentata, ea este considerata reprezentativa pentru sculptura baroca din Transilvania. Soclul ii este incadrat de imaginile unor prizonieri otomani ce se prabusesc ingroziti sub copitele calului imparatului, care marsaluieste triumfator. Pe cornisa apare stema Austriei, vulturul bicefal, avind pe piept stema Transilvaniei. In soclul statuii se afla o nisa in care a fost intemnitat, la 2 ianuarie 1785, Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1784. Pe fata interioara sint reprezentate patru statui ale marilor virtuti - Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta. Cea de-a IV-a Poarta, construita in stil baroc, se afla in apropierea celor doua catedrale si este una dintre iesirile spre Platoul Romanilor.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona