Invatamintul turistic din Romania
Articol
Text: IcA Giurgiu
foto: victor raicu

De la ucenicul incepator pina la directorul de mare complex turistic, ierarhizarea profesionala este gindita, teoretic, in viziunea Comisiei Nationale de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), pe cinci niveluri. Un pachet de legi, in permanenta corectare si crestere, incearca sa o puna in practica; el este creat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Scara ierarhica
Descriem mai jos treptele, nu doar pentru o prezentare ce poate creiona un drum in viata - pe care il alegi sau spre care societatea te poarta - ci si pentru a avea, dvs (cititori interesati, oameni din domeniu, critici), limbajul comun cu care sa ne puteti completa, corecta (daca doriti) sau, pur si simplu, cu care sa descilciti mai departe firele ce va atrag, dintr-un motiv sau altul. Termenii pe care ii folosim in continuare trebuie sa fie identici cu cei ai legilor, cuvintele mestesugite avind prea putin loc.

Nivelul 1. Poti lucra daca ai absolvit invatamintul obligatoriu, adica noua clase (ba chiar si fara el esti acceptat; vezi Instructiunile 67/ 11 februarie 2004, respectiv 9368/ 17 februarie 2004, pe www.cnfpa.ro) si posezi o initiere profesionala. Aceasta din urma conditie o dobindesti in invatamintul profesional (scoala de ucenici) sau printr-un program de initiere din sistemul de cursuri de scurta durata (citeva saptamini), derulate sub pachetul de legi al CNFPA. Initiere vrea sa insemne ca ai dobindit unul sau mai multe dintre competentele specifice unei calificari, asa cum este ea descrisa de Standardele Ocupationale (SO) sau, in lipsa acestora, de Standardele de Pregatire Profesionala (SPP).

Nivelul 2. Invatamintul obligatoriu este completat de o calificare profesionala (mai sus decit initierea de la paragraful anterior), prin invatamint profesional (scoala profesionala) sau printr-un program de formare profesionala, definit tot de coordonatele CNFPA. Calificarea profesionala este ansamblul de competente profesionale ce permit desfasurarea de activitati specifice uneia sau mai multor ocupatii.

Nivelul 3. Ai absolvit invatamintul liceal superior sau ai terminat postlicealul; ori ai terminat gimnaziul si ai un program CNFPA de formare profesionala absolvit.

Nivelul 4. Esti posesorul unei diplome universitare.

Nivelul 5. Ai studii universitare si postuniversitare.

Pentru nivelurile 3, 4 si 5 ne pregatim, in plus fata de diploma de liceu sau facultate, prin perfectionare si specializare. Dezvoltam sau completam cunostintele ori competentele profesionale dobindite prin calificare, ori dobindim competente in arii ocupationale noi, care pot fi specifice mai multor ocupatii.


Toate nivelurile de pregatire detaliate mai sus asigura, la sfirsitul orelor de curs si practica, certificate de absolvire, purtind girul in clar al Ministerului Muncii si Ministerului Educatiei. Certificatele sint insotite de un supliment descriptiv, si el girat de cele doua ministere, care cuprinde toate detaliile importante ale pregatirii urmate: nivelul de calificare realizat, baza legala ce a permis emiterea lui, competentele profesionale dobindite etc.

Legislatie bicefala
Dupa 1990, societatea noastra a trebuit sa treaca printr-un lung proces de transformari legislative, fenomen inca departe de a se fi incheiat. A fost si este posibil ca in diverse domenii economice sa nu fi fost armonizata ierarhia si unicitatea de decizie. Sigur, asta produce deruta in rindul cetatenilor, care trebuie sa se familiarizeze mereu cu noi legi, ordine, hotariri, modificari, completari. In turism se pot obtine in prezent certificate de calificare profesionala si de la formatorii autorizati de fostul Minister al Turismului, acum Autoritate Nationala pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor si Constructiilor. Se opereaza oare corect in cartile de munca aceasta legislatie bicefala Cine completeaza corect si cine nu Si, mai ales, poate omul de rind sa isi dea seama daca s-au strecurat sau nu erori in inscrisurile oficiale Vor avea oare surprize, la pensie, cei care au investit interes si bani pentru continuarea pregatirii in turism?

Repere imediate in scolarizare
Pentru nivelul liceal se asigura specializare autorizata (conform Legii invatamintului 84/1995, republicata; www.edu.ro/cneaip.htm) pentru disciplina Turism si alimentatie publica, in unitati de invatamint particular: cite una in judetele Arad, Bacau, Bihor, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Maramures, Suceava, Timis, Vilcea si trei in Bucuresti. Dar sint suficiente acestea, pentru a crea o baza puternica de specialisti?
Exista insa si unitati particulare de invatamint autorizate pentru pregatire la nivel postliceal, cu durata de doi ani: doua in judetul Cluj (agent de turism-ghid si hotelier) si cite una in Galati, Harghita, Mures (pentru agent de turism-ghid).

Pentru edificare, ar trebui sa enumeram autorizarile acordate in 2004 de catre CNFPA (www.cnfpa.ro):
w Cinci centre de pregatire pentru ocupatia de barman (trei in Bucuresti si doua in judetul Neamt) - Patru centre pentru ocupatia agent de turism-ghid (Brasov, Constanta, doua la Bucuresti) - Pentru bucatar, 72 de centre - cite unul la Arad, Bihor, Botosani, Braila, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mures, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, doua in Alba, Bacau, Dimbovita, Galati, Iasi, Prahova; trei in Arges, Constanta, Maramures, Neamt; patru la Brasov, Sibiu, Vilcea; sase la Cluj; 13 la Bucuresti).
w Pentru camerista hotel, doua, la Cluj si Rimnicu Vilcea.
w Cofetar sau cofetar-patiser, 19 centre: opt in Bucuresti, trei in Vilcea, doua in Arges si Cluj, unul in Vaslui, Dimbovita, Maramures si Timis. Lucratori hotelieri se pot pregati la centrele din Cluj (trei), Bucuresti (doua), Dimbovita si Constanta. Iar la doua centre din Neamt si unul din Covasna este autorizata pregatirea pentru lucratori in agroturism.
w Pentru ospatar (chelner) - vinzator in unitati de alimentatie publica, se pot obtine certificate de calificare de la centrele: Arges, Caras, Hunedoara, Ilfov, Vrancea, Bistrita, Dolj, Harghita, Mehedinti, Mures, Tulcea - unul; Covasna, Botosani, Iasi, Ialomita, Arad, Bihor, Braila, Buzau, Maramures, Prahova, Sibiu, Timis - doua; Bacau, Dimbovita, Suceava, Calarasi, Alba, Galati - trei; Vaslui, Constanta, Vilcea - patru; Neamt, Cluj - cinci; Brasov - sapte; Bucuresti - 18. In total, 100 de centre.
w Certificate pentru patiser vor putea fi dobindite in Botosani, Dolj, Gorj, Vilcea, Vaslui, Cluj - doua centre; Bucuresti - patru centre.
w In fine, se poate asigura pregatire pentru tehnician in turism, in centrele autorizate din Harghita, Constanta, Bucuresti, Mures si Arges.

Standarde neuniforme
Din nomenclatorul calificarilor (www.cnfpa.ro) aflam lista calificarilor din turism pentru care exista standarde ocupationale (SO) sau, in lipsa acestora, standarde de pregatire profesionala (SPP).
Pentru calificarea tehnician in turism, hotel si alimentatie si tehnician in turism exista SPP-uri, pentru agent de turism-ghid si administrator pensiune turistica, SO. La bucatar si ospatar (chelner) vinzator in unitati de alimentatie le avem pe amindoua; dar pentru pregatirea cursantilor se va utiliza doar SO-ul. Exista calificarile lucrator in hoteluri, lucrator hotelier, lucrator in gospodarie agroturistica si lucrator in agroturism, fiecare cu alt SPP. In fine, pentru cofetar si patiser, doua calificari distincte, exista SO, numit cofetar-patiser. Dar mai exista si calificarea cofetar-patiser, cu SPP si SO (cofetar-patiser), unde, stim de mai sus, de actualitate este doar SO. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului ne lamureste, dar ne si baga in ceata, anuntind profesiile/ocupatiile reglementate in turism.
Ele sint urmatoarele: ghid de turism local (pozitia 48), ghid de turism national (49), ghid de turism specializat (50), agent de turism (51), director de agentie de turism detailista (52), director de agentie de turism tour-operatoare (53), manager in activitatea de turism (54), director de hotel (55), cabanier (56), camerista (57), lucrator hotelier (58), receptioner (59), sef de receptie (60), guvernanta (61), sef de sala (62), somelier (63), barman preparator (64), bucatar specialist (65), maestru in arta culinara (66), spalator textile (67), muncitor de intretinere echipament hotelier (68), bucatar (69), ospatar-chelner (70), bucatar/chelner (71), cofetar patiser (72). Cei dintre dvs care au avut rabdarea sa parcurga atent aceasta lista au avut deja surpriza sa constate ca fata de termenii utilizati in paragrafele anterioare au aparut modificari si completari.
Dar mai pot aparea si alte nedumeriri dupa parcurgerea listei de mai sus. Pentru pozitiile 67-72, MTCT nu mai acorda aviz pentru demararea cursurilor de calificare profesionala. In schimb, pentru manager in activitatea de turism (54), CNFPA nu acorda aviz de formare pentru ca MTCT nu a creat standard ocupational, dar se pot organiza cursuri de manageri, plecind de la competentele cheie comune, pentru care nu este nevoie de avizul ministerului.
Pentru corecta dvs directionare, actele normative la care apeleaza MTCT sint: Ordinele Ministerului Turismului 103/1995, 170/2001, 263/2001; Hotaririle de Guvern 238/2001 si 305/2001.
Mereu diversificata terminologie, fara anularea tot prin acte normative a vechilor exprimari, sau fara precizarile de echivalenta de terminologie care ar fi trebuit sa apara in noile legi, duce la parcurgeri greoaie ale sutelor de articole de legi, hotariri si ordine, chiar si pentru cei implicati in domeniile care acorda autorizari (ca sa nu mai vorbim de dat raspunsuri in scris sau luare de decizii in urma unor solicitari din partea societatii).

Problema cu...
Uniunea Europeana
In timp ce romanii se zbat in a descoperi care este calea legislativa cea mai putin eficienta pentru a oferi pregatire in domeniul turismului, aflam ca in comunitatea europeana gestionarea formarii profesionale se face de catre un singur factor de decizie.
Unii specialisti romani din domeniul autorizarii cursurilor de formare sint de parere ca noi am impins prea departe conditiile de admitere la cursurile de calificare profesionala si ca, in fond, pregatirea practica ar trebui sa fie mai accentuata. Totusi, veste buna, cursurile trebuie sa includa: 1/3 teorie si restul practica. Iar managerii din turism considera ca "daca vom gindi ca trebuie 2/3 practica si restul teorie, un pas important va fi realizat".

Cursuri la distanta
Ce faci daca vrei sa te pregatesti pentru a lucra in turism si nu ai Internet acasa sau nu ai acces din plin la Internet si la o imprimanta Ori renunti la idee, ori te lasi atras de vreo ocazie oarecare, cu speranta ca poate mai afli, te mai lamuresti, putind apoi lua o hotarire cu bataie lunga in viitor. Neplacuta situatie, nu Internetul este inca un lux pentru foarte multi romani, si ceva care nu se poate intimpla deloc curind pentru multi altii. De el ai nevoie ca sa vinezi legislatia si schimbarile ei, iar de imprimanta te folosesti ca sa poti pune apoi cap la cap diverse pagini cu informatii neuniforme sau contradictorii.
In urma solicitarilor primite la Fundatia Amfiteatru din Bucuresti, organizatoarea cursurilor de formare profesionala pentru agent de turism-ghid, din partea multor persoane cu domiciliu si loc de munca in diverse localitati, care ar fi dorit sa participe la aceste cursuri, am incercat sa vedem daca putem organiza invatamint la distanta.
La CNFPA raspunsul a fost ca nu intra in obiectul lor de activitate. La Ministerul Educatiei (www.edu.ro) am aflat ca exista Comisia Nationala de Evaluare si Acreditare a Invatamintului Preuniversitar (CNEAIP). CNEAIP are in sarcina invatamintul la distanta, dar standardele de educare sint altele decit cele ale CNFPA, asadar altele decit ale Ministerului Muncii si Ministerului Educatiei.
Cum sa-i explici cuiva dintr-o localitate fara oferta de formare profesionala locala ca daca vrea sa se pregateasca in anumite domenii, inclusiv in turism, trebuie sa plece la distanta de casa pentru a afla loc de scolarizare, trebuie sa aiba bani pentru a achita taxele de pregatire si intretinerea zilnica Cind va veni, oare, si la noi vremea sa se acorde credite ("fara dobinda, girant si avans") pentru pregatirea profesionala?
Nu avem inca un raspuns optimist pentru a organiza, curind, cursuri la distanta. Legea invatamintului este permisiva in aceasta directie, semn bun, dar aplicarea practica este inca greoaie si indelunga pentru un formator.

Perspective
Hotarirea 238/2001 si Ordinul 170/2001 sint bornele legislative pe care le aducem in discutie.
Agentiile de turism nu isi pot desfasura activitatea de ofertare si comercializare decit in baza licentei de turism. Iar conducerea agentiilor de turism nu poate fi asigurata decit de persoane care au brevet de turism, el atestind capacitatea profesionala.
Dar cind este vorba sa investesti bani si timp, pentru a-ti face o cariera in turism, fara a avea siguranta din punct de vedere legislativ ca merita, decizia nu este deloc usoara. Si asta pentru ca, din pacate, in Romania nu exista legislatie in turism care sa fie valabila un anumit numar de ani, indiferent care ar fi acela. Nu poti sa faci planuri de viitor sau planuri de afaceri (cum auzim in diferite ocazii) temeinice. Cel putin nu pentru moment.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona