Arad tradiTie Si culturA
Articol
Text Si foto: Victor Raicu

Tinut mirific, plasmuire de frumuseti incinse de cununa muntilor Zarand si brodate de Mures, Aradul a pastrat inscrise in datina bogate tezaure spirituale, port popular si manifestari traditionale pe care turismul - aparut de timpuriu la noi - le-a cinstit cu toata pretuirea. Te invita, calatorule, sa-i strabati strazile, cu incredintarea ca toate ferestrele te asteapta si ca ai prilejul de a te intilni cu sufletul si zestrea unui oras de-o vesnicie tinar.


Predestinate, ca si oamenii de altfel, sa fie apreciate in functie de virsta aparenta - orasele, conform unui criteriu de clasificare nestiintific, dar poetic, sint vesnic tinere sau vesnic batrine. Arad face parte din prima categorie, fara ca acest fapt sa-i stirbeasca din prestigiul pe care i-l confera trecutul si vestigiile istorice.
Calatorul, care a trecut macar o data prin Arad, nu se poate sa nu fi admirat frumusetea peisajului natural ori cristalina apa a Muresului - suveica de argint ce strabate acest tinut. Culmile semete ce strajuiesc tinutul in care este asezat, acoperite de cusme uriase de paduri, ii creneleaza orizontul. Asa ca cel care poposeste pentru putine zile la Arad are toate motivele sa fie in dilema atunci cind incearca sa-si intocmeasca un program. Si asta nu pentru ca orasul se desfasoara pe o suprafata mult prea intinsa, ci pentru ca obiectivele turistice pe care le cuprinde sint in numar asa de mare, incit cu greu se poate hotari.
In primul rind i se dezvaluie Bulevardul Revolutiei, strajuit de-o parte si de alta de zidurile unor cladiri monumentale, oferindu-i oglinda Aradului din alte vremuri. Aici se afla cladirea fostului hotel "Crucea Alba" - astazi hotel Ardealul" -, ridicata in 1841 in stil neoclasic, in a carei sala de receptii au sustinut concerte figuri proeminente ale muzicii universale precum Franz Liszt, Johann Strauss-fiul, Johannes Brams, Johann Joachi, Bronislav Huberman si Pablo Casals. Ceva mai departe retine atentia impozanta cladire a Teatrului de Stat, ridicata intre anii 1872-1874 in stil neoclasic. La acea vreme avea, pe linga sala de spectacole, un restaurant, mai multe pravalii si locuinte. Astazi, adaposteste o sala de spectacole cu 500 de locuri, ale carei calitati de auditie si vizionare mai sint egalate doar de teatrul iesean si Ateneul Roman din Bucuresti. La numai citiva zeci de metri departare, apare o alta cladire de interesante aduceri aminte. Ridicata in 1817, ea a adapostit cel dintii teatru aradean - si unul dintre primele din tara, pe scena caruia au cules aplauze Matei Millo si Mihail Pascaly, cu trupa in care se afla ca sufleur Mihai Eminescu. In 1907, sala a devenit sediul primului cinematograf permanent din tara, sub denumirea de "Urania", si continua si astazi sa stea in slujba celei de a saptea arte.
Unul dintre edificiile cele mai reprezentative este, insa, Palatul Cultural, ridicat intre anii 1911 si 1913. Constructia cu trei fatade imbina tot atitea stiluri arhitectonice. Prima, in stil neoclasic, este ornamentata cu un fronton sprijinit pe masive coloane in stil corintic. Aripile laterale abunda in elemente ale stilului Renasterii italiene, iar in partea dinspre Parcul Copiilor arhitectul s-a inspirat din stilul arhitectonic al castelului lui Matei Corvin de la Hunedoara. Nu intimplator trei institutii culturale isi au sediul in aceasta cladire: Muzeul de Istorie, Palatul Culturii si Filarmonica, care cu a sa eleganta sala de concerte si-a adus si-si aduce din plin contributia la promovarea traditiei muzicale a Aradului. A fost remarcata, in repetate rinduri, prezenta marelui muzician George Enescu la Filarmonica aradeana. De altfel, maestrul a devenit cetatean de onoare al orasului, cu ocazia implinirii virstei de 50 de ani.

Muzeul Arad functioneaza in forma sa actuala in cadrul Palatului Cultural, din 1992, dupa ce a fost reorganizat in mai multe rinduri. Sectia sa de arheologie si istorie functioneaza in 15 sali expozitionale, cuprinzind peste 2000 de exponate. Uneltele cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioara a Crisului Alb si pe terasele dealurilor ce strajuiesc cursul inferior al Muresului, reprezinta cele mai vechi urme ale prezentei umane in zona Aradului. Ele dateaza de peste 100.000 de ani. Sala dedicata celei de-a doua jumatati a mileniului I i.H. grupeaza cele mai relevante descoperiri apartinatoare civilizatiilor dacica si celtica. Sint expuse aici obiecte de ceramica, unelte, arme si accesorii vestimentare provenind din necropola celtica din Aradul Nou.
Razboaielor daco-romane le este alocata o sala speciala. Cele mai reprezentative piese descoperite in timpul cercetatorilor arheologice ilustreaza nivelul civilizatiei materiale atinse de populatia dacica din zona Aradului in preajma cuceririi romane.
Primele informatii scrise despre realitatile din zona aradeana sint cuprinse in legenda Sfintului Gerard, paginile referitoare la aceasta fiind expuse in facsimil, alaturi de obiecte de podoaba, piese de cult si ceramica din perioada secolelor XI-XIII. O parte a expozitiei este dedicata secolelor XIV-XVII, o perioada destul de framintata, pe parcursul careia regiunea s-a aflat succesiv in stapinirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei, a Inaltei Porti Otomane, a voievodului roman Mihai Viteazul, pentru a fi in cele din urma cucerita de trupele habsburgice.
Sint prezentate ocupatiile locuitorilor zonei aradene printr-o serie de piese originale, documente, stampe si machete: un plug de lemn, unelte de pescuit, diplome si sigilii de breasla, macheta unei mori de apa, cani de breasla din cositor si faianta.
Intrarea in sala ce evoca epoca moderna este marcata de portretele lui Horia, Closca si Crisan, conducatorii marii rascoale populare de la 1784. Documentele expuse circumscriu aria de raspindire a rascoalei pe valea inferioara a Muresului, iar alaturat sint etalate numeroase piese mestesugaresti, documente si planuri care dau masura dezvoltarii economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vinatoare si diploma de oras liber regesc - pe care Aradul l-a obtinut in 1834 - marcheaza eliberarea orasului de sub aservirea medievala. Principalul punct de atractie al expozitiei dedicate istoriei moderne il constituie piesele legate de Revolutia de la 1848-1849. Este vorba, in primul rind, de obiectele personale ale celor 13 generali ai armatei maghiare care au fost executati sub zidurile cetatii Aradului la 6 octombrie 1849. Doua momente politice de importanta majora pentru istoria poporului roman - Unirea Principatelor Romane si Razboiul de Independenta de la 1877 sint sugestiv reliefate prin harti, documente, fotografii si arme.

Sala Unirii ilustreaza desavirsirea procesului de constituire a statului national roman, subliniind rolul marcant al Aradului din cursul lunii noiembrie 1918, in organizarea marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Garzilor din aceasta perioada ofera o imagine sugestiva asupra mecanismului realizarii Marii Uniri. Ultimele doua sali ale sectiei sint dedicate perioadei 1919-1947, unde este prezentata dezvoltarea economica, politica si culturala a zonei aradene, in contextul evolutiei istorice a Regatului Romaniei. Un loc aparte in acest spatiu expozitional il ocupa documentele ce ilustreaza evenimentele petrecute in decembrie 1989, in zona Aradului.
Sectia de stiinte ale naturii se bucura de cel mai mare aflux de public. In prima sala sint ilustrate cunostintele omului despre univers, prin colaje fotografice reprezentind galaxii, supergalaxii si sistemul nostru solar. Sectorul central este ocupat de colectia mineralogica si cea ecologica. Sint etalate esantioane ale tuturor claselor de minerale specifice zonei Aradului. Fauna si flora specifice zonei aradene sint prezentate intr-o diorama organizata in functie de formele de relief.
Piesele cele mai semnificative ale colectiei paleontologice, in mare parte provenind din zona aradeana, sint expuse impreuna cu un bogat material complementar, menit sa ofere o imagine sintetica asupra evolutiei vietii pe pamint. Ultima sala, a acvariilor, este ocupata de o expozitie de pesti exotici.
Galeria de Arta functioneaza, impreuna cu Biblioteca Judeteana (care cuprinde, printre altele, colectia personala a istoricului A.D. Xenopol), intr-o cladire situata pe strada Gheorghe Popa de Teius nr. 2 - 4, unde poate fi vizitata atit expozitia permanenta, cit si diferite saloane de arta cu caracter temporar. Expozitia permanenta este reprezentativa pentru profilul colectiei de arta si pune in valoare cele mai semnificative piese ale acesteia. Parcursul expunerii se desfasoara cronologic, cu repere limitate in intervalul secolelor XVI-XIX pentru arta europeana si a secolelor XIX-XX pentru arta romaneasca. Pictura europeana este reprezentata prin cele mai valoroase lucrari care apartin scolilor italiana, flamanda, olandeza din secolele XVI-XVII, realizate de Jacob Gilling, Bartholomeus van der Helst, Jan Steen, Solomon van Ruysdael, David Teniers cel Batrin, Gerrit Lundens, Jacopo Palma il Giovanni sau pictori din scoala lui Guido Reni, Corregio si Jan Weenix. Arta secolului al XVIII-lea este punctata prin gravurile lui Johann Elias Ridinger, pinzele lui Alessandro Magnasco, Lacroix Marseille si Christian Brandt. Un spatiu considerabil este rezervat diferitelor centre de influenta artistica din secolul al XIX-lea. Maniera de lucru cultivata si exersata in mediul Academiilor din Paris, M•nchen, D•sseldorf, Dresda, Viena, Budapesta este ilustrata prin lucrari semnate Alexander Wagner, Johann A. Gebhardt, Joseph Dannhauser si altii. Existenta unei importante colectii de arta decorativa a permis reconstituirea unor interioare de epoca: Roccoco, Empire, Biedermeier, dar si o prezentare comparativa a pieselor de mobilier caracteristice stilurilor europene: Renastere, Baroc, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Rgence, grupate pe criterii functionale (stocare, etalare, sedere).

Colectia de portelan si faianta este reprezentata printr-o micro-expozitie care prezinta creatia unor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen, Viena, Elboge, Cluj. Pandantul acestei colectii este cea de covoare orientale (Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate in ateliere transilvane, in aceeasi perioada a secolelor XVIII-XIX.
Galeria de arta romaneasca se axeaza pe prezentarea principalelor momente ale dezvoltarii picturii romanesti. Este accentuat aportul personalitatilor reprezentative pentru inceputurile picturii de sevalet, respectiv cel al pictorilor academisti: C. D. Rosenthal, Gheorghe Tattarescu, Constantin Lecca, Misu Popp, a pasoptistilor - Barbu Iscovescu, Ion Negulici - sau cel al primilor peisagisti: Carol Popp de Szatmari, Henric Trenk. Cautarile acestei prime generatii de artisti sint sintetizate prin opera fondatorului de scoala Theodor Aman, iar mai apoi sint continuate, insa la un alt nivel, de pictorii intemeietori de traditie artistica si in egala masura inovatori ai limbajului plastic autohton: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian. Alaturi de creatia unor artisti marcanti ai primei jumatati de secol XX, care prin activitatea lor au integrat, la timpul respectiv, pictura romaneasca in circuitul valorilor europene, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, sint expuse lucrari al caror subiect este peisajul, in creatia lui: Jean Al. Steriadi, Dumitru Ghiata, Camil Ressu, Nicolae Darascu s.a.
Un rol primordial in supravietuirea si dezvoltarea neintrerupta a poporului roman l-a avut conservarea si imbogatirea limbii, precum si creatia artistica populara, care a cizelat continuu graiul stramosesc, a cultivat virtutile locuitorilor spatiului mioritic, traditiile vechi si obiceiurile si le-a largit permanent orizontul de cultura. Baladele, doinele, cintecele haiducesti, poezia si basmul, arta ceramica, sculptura in lemn si piatra, tesaturile si portul national, alcatuiesc un inestimabil patrimoniu spiritual. Pentru a-l pastra, aradenii dispun de o bogata oferta culturala, grupata in 2005 pe trei categorii: "Primavara aradeana", "Zilele Aradului" si "Toamna culturala aradeana". Prima debuteaza in 7 mai, cu deschiderea Strandului Neptun, mindria locuitorilor din urbea de pe Mures. Intins pe o suprafata de 30 ha, este cel mai mare strand din Europa amenajat pe malul unei ape curgatoare. In interiorul sau se gasesc peste 400 de casute de agrement, spatii pentru concerte in aer liber, terase, cinci bazine de inot, sase discoteci, dintre care doua in aer liber, numeroase restaurante cu specific romanesc si pescaresc. Este vizitat zilnic de 40.000 de oameni, in sezon. Potrivit autoritatilor locale, inaugurarea sezonului se va face cu focuri de artificii si un concert in aer liber la care pot participa 20.000 de spectatori. Ajuns la cea de-a saptea editie, Festivalul de arta teatrala "Euromarionete" se desfasoara in perioada 11-15 mai, atragind peste 500 de trupe de teatru din Romania si de peste hotare. Spectacolele vor avea loc in sala Teatrului de marionete si in sala mare a Teatrului "Ioan Slavici". Tirgul de carte in aer liber, ajuns la cea de-a patra editie, se desfasoara in Piata Avram Iancu, in perioada 13-15 mai. Vor fi prezente cele mai mari edituri din Romania si din arealul cuprins intre Dunare, Cris, Mures si Tisa, din Ungaria si Serbia. Este primul tirg de carte in aer liber din tara si se va derula sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania. Un spectacol cu papusi gigantice, denumit simbolic "Carnaval", aflat la editia a doua, se va desfasura in aceeasi perioada.

Intre 16 si 22 mai va avea loc, sub egida UNITER, Festivalul de teatru de camera, singurul eveniment de acest gen din tara. Se vor tine 24 de spectacole la care sint invitate trupe si companii de teatru independente din Romania, Italia, Polonia, Franta, Ungaria si Rusia. Ele se vor desfasura in Teatrul Vechi, sala de spectacole de camera a Casei de Cultura a municipiului Arad, Sala Studio a Teatrului Ioan Slavici si in doua cluburi aradene.
Tot la Arad, in cadrul "Primaverii aradene", in perioada 22-29 mai va avea loc bienala internationala de arta contemporana, la care vor fi prezenti peste 200 de artisti plastici din toata lumea, iar intre 27 si 29 mai va avea loc cea de-a patra editie a Tirgului mesterilor populari si Festivalul fanfarelor. Cele doua manifestari reunesc mesteri populari si formatii de fanfara din principalele zone etnografice din Romania.
"Primavara aradeana" se va incheia cu faimosul "Supermaraton al Aradului - Bekescsaba" (200 km dus-intors), putinele de acest gen din Europa, la care participa sute de atleti din toata lumea, inclusiv campioni mondiali.
Intre 19 si 22 august va avea loc sarbatoarea Aradului, ajunsa la cea de-a patra editie - "Zilele Aradului". Ea se desfasoara in fiecare an in jurul datei de 22 august, pentru ca la acea data, in anul 1834, Aradul a primit titlul de "Oras liber regesc". Anul acesta sarbatoarea va fi celebrata prin diverse manifestari culturale, intreceri sportive, concerte si expozitii, si va atrage marea majoritate a localnicilor, precum si invitati din tara si din orasele infratite.
Aflat la cea de-a XI-a editie, festivalul "Toamnei culturale aradene" va reuni cele mai importante spectacole de teatru din Romania, pe texte clasice, din 2004, ajungind sa aiba si o sectiune "Off", unde sint prezentate spectacole din dramaturgia clasica romaneasca. Alaturi de Graz, Sibiu si Marsilia, Aradul face parte din "Asociatia Oraselor de Cultura din Europa" (AVEC).
Un alt eveniment de prestigiu in zona, Festivalul Vinului, va reuni, la cea de-a treia sa editie, producatori de vinuri din tara si strainatate, si va fi urmat, in ultima saptamina a lunii octombrie, de Festivalul de teatru francofon - AMIFRAN (Amicii limbii franceze), ce isi recompenseaza laureatii cu participari la spectacolele organizate de celelalte tari din retea. Virsta participantilor este cuprinsa intre 15 si 19 ani. Dar toamna este bogata la Arad. Ea aduce, alaturi de Festivalul muzicii de petrecere, si cea de-a cincea gala a Filmului documentar, reunind la Arad cele mai bune productii de gen din Romania.

Drumul Laptelui
Dar Aradul nu ofera numai festivaluri. Pentru vizitatorul ceva mai curios exista o serie de programe turistice care il introduc in universul domestic, insa spectaculos al... caprelor, bivolilor, vacilor si oilor. Punctul de pornire il reprezinta Tara Zarandului, traseul derulindu-se in asezari precum Birsa, Buteni, Gurahont, Halmagiu sau Halmagel. Prima, Birsa, este centrul unei frumoase subzone etnografice a Tarii Zarandului. La casele vechi, prevazute cu pridvor si talpi solide de stejar, se observa acoperisul ascutit, odinioara acoperit cu paie. Tesutul si albitul pinzei de cinepa si misir este o traditie mostenita din stravechi timpuri. Urmeaza Comuna Buteni - cu o bogata viata spirituala si traditii populare pastrate cu autenticitate, precum impodobitul portii, primavara, cu crengi de tei cu frunze verzi, simbol al dragostei oamenilor pentru rodul pamintului. Apoi, Gurahont - comuna cu un zbuciumat trecut istoric ce pastreaza un castel construit in stil neoclasic din prima jumatate a secolului al XIX-lea. In apropierea comunei se afla unul dintre cele mai pitoresti colturi ale judetului Arad: Valea Zimbrului. Aceasta, datorita frumusetii si tihnei locuitorilor, puritatii aerului si aspectelor specifice de viata, marturie sint casele durate dupa o straveche rinduiala, din birne groase de lemn. Traseul se apropie de sfirsit la Halmagiu, atestat documentar intre anii 1444 si 1441, ca resedinta a unui voievodat romanesc, condus de voievodul Moga. Aproape din toate punctele comunei se deschide o minunata priveliste spre munti. Denumirea ii deriva, dupa istoricul Nicolae Iorga, din cuvintul "holm" ceea ce insemna cindva deal sau colina, deoarece zona este inconjurata de piscuri muntoase si zona colinara. Ultimul popas se face la Halmagel, asezare cu veche traditie in olarit, situata pe o vale pitoreasca, la aproximativ 2 km de Halmagiu. La numarul 23 poate fi vizitat atelierul mesterului Bolea, care transforma argila exploatata pe Dealul "Oii" in frumoase ulcioare smaltuite in verde, si se poate pleca cu suveniruri mestesugite, care sa va aminteasca vesnic de Arad si sa va lanseze invitatia sa la drumetie.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona