DE LA VORBE LA FAPTE
Articol
Apoi am inceput sa facem hartile GIS, delimitarea, descrierea limitelor si zonarea interna a viitorului parc. Am obtinut cu chiu cu vai baza cartografica (harti topo si silvice) si cu ajutorul altor doi membri ai asociatiei am inceput elaborarea hartii parcului. In vacanta de Paste, cind toata lumea ciocnea oua si pahare cu vin si minca miel si cozonac, eu dadeam ocol Masivului Buila-Vinturarita in cinci zile, pentru a face delimitarea si in teren, confruntind hartile silvice cu realitatea locurilor pe unde bintuisem si inainte de atitea ori, fara a fi atent la cifrele si marcajele silvice de pe copaci sau pietre. In fine, s-a facut si asta si am reusit sa facem la timp descrierea limitelor, zonarea interna si o prima varianta a hartii, primind unda verde de la minister pentru infiintarea parcului.
Avind aceste doua oficiliarizari ale proiectului, din partea Academiei si a ministerului de resort, am reluat traseele pe la autoritatile locale si judetene, aceleasi care initial ne trimisesera la plimbare. Incet, incet s-au dumirit ca nu-i gluma si inca un parc se va naste in Vilcea. Unii s-au trezit in fata faptului implinit si au ridicat din umeri, spunind ca oricum nu-i treaba lor si ca se va decide de catre cei superior ierarhic. Cu cei mai multi am inceput o colaborare care s-a dovedit fructuoasa, dar n-au lipsit nici cei care continuau sa nu creada, incercind sa ne impiedice, inclusiv cu amenintari si intimidari.
Noi ne-am vazut de treaba si am inceput sa facem si lucruri concrete, pentru a arata oamenilor ca nu doar vorbim. Primul nostru proiect a fost realizat in Cheile Bistritei, la sfirsitul lui iulie si inceputul lui august. A fost vorba de o tabara de corturi de o saptamina, in care am incercat sa schimbam cit de cit in bine imaginea acestui loc, unul dintre cele mai asaltate de picnicari si alti pseudoturisti. Am adunat gunoaiele din zona (peste 150 saci), am desfiintat vetrele de foc care impinzeau peste tot poienile si am lasat doar cite doua-trei, amenajate cu pietre, in fiecare loc de campare, am montat indicatoare turistice la ramificatiile spre obiectivele din chei, am montat cosuri de gunoi, am impartit pliante turistilor etc. Au participat membri ai asociatiei si citiva elevi de la Liceul Horezu, am muncit si ne-am bucurat de frumusetea cheilor, am stat seara la foc de tabara si am pus la cale viitorul parcului. Toti au venit pe propria cheltuiala, n-am avut decit un milion de lei sponsorizare, din care am cumparat materiale (cuie, ulei, ciment etc.). Indicatoarele si cosurile din lemn au fost facute de mine, din scinduri capatate de la citiva oameni care s-au oferit sa ne ajute. Toti participantii au venit doar fiindca voiau sa faca ceva, voiau sa cunoasca regiunea si sa se bucure de frumusetile acesteia. Desi sint nascut acolo, imi este rusine sa spun ca nimeni din zona n-a venit macar sa vada ce facem, cu toate ca anuntasem pe toata lumea. Insa ulterior am constatat ca au invatat lectia si lucrurile s-au schimbat. Totul are un inceput!
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona